A trecut o lună de când un important segment de autostradă din vestul țării este subiectul unui scandal la nivel național. Lotul III din tronsonul Lugoj – Deva este gata de la jumătatea lunii august, dar nu e deschis. Problemele de execuție, orgoliile politice sau greșelile de proiectare fac ca acest sector de șosea rapidă să fie, cel puțin deocamdată, muzeu. De ce nu se poate deschide circulației lotul? Ce probleme structurale sunt? Câți bani mai are de achitat Guvernul pentru lucrări? Ei bine, la toate aceste întrebări vom găsi răspuns abia după ce magistrații își vor spune cuvântul și după ce lotul va fi inspectat tehnic de către un expert.
Scandalul a început la mijlocul lunii august. Toți șoferii din România, în special cei din vestul țării, așteptau cu sufletul la gură ca Ministerul Transporturilor să recepționeze lotul de 21 de kilometri și să-l deschidă traficului. Vestea proastă a căzut ca o bombă: ministrul Răzvan Cuc, alături de Sorin Scarlat, directorul CNAIR, a refuzat să semneze actele de recepționare a lotului.
Totul a fost ținut secret, însă membrii Asociației Pro Infrastructură au reușit să afle că recepția nu a fost semnată. Aceștia au făcut publice informațiile, acuzând Ministerul Transporturilor și CNAIR de abuz și nepăsare.
„Imaginați-vă rezilierea unui contract al unei case unde mai trebuie pus un bec. La 16 zile de când tronsonul de 21 km, aflat la un procentaj fizic de 99%, putea fi dat în trafic, ministrul Cuc și executanții lui din CNAIR au persistat în șantajarea constructorului și obligarea acestuia de a accepta o extindere a garanției tuturor lucrărilor de la 4 la 10 ani, neluând în calcul, în niciun moment, deschiderea autostrăzii. Pentru profesioniștii din domeniul infrastructurii de transport așa ceva este de neimaginat. Probabil vorbim de o premieră la nivel mondial. Nodul Holdea (parte a altui contract cu același antreprenor) NU este reziliat, iar unul dintre cele două ecoducte construite NU a fost inclus și nici plătit în cel reziliat astăzi”, au transmis cei de la Pro Infrastructură.
Imediat după ce mass-media a preluat informațiile, ministrul Cuc a decis să susțină o conferință de presă. A confirmat rezilierea contractului, dar, susține acesta, doar din motive de siguranță. Asta pentru că ar fi descoperit pe traseul autostrăzii mai multe fisuri, crăpături și denivelări. Autoritățile au promis însă că CNAIR va rezolva aceste nereguli cu propriile forțe și a dat asigurări că nu vom avea o autostradă muzeu.
Cuc a spus că „noi nu facem recepții de mântuială”. Apoi, acesta a enumerat problemele de execuție descoperite pe segmentul cuprins între Coșavița și Ilia. Au fost găsite cel puțin trei cedări de terasament, o cedare a taluzului, mai multe fisuri în stratul de balast sau transversale și crăpături. „Eu am făcut cinci inspecții acolo. Nu am grăbit niciodată recepția. Recepția finală a fost cerută de constructor. Ce s-a întâmplat? În urmă cu trei săptămâni m-am deplasat la Hunedoara și am avut o discuție cu antreprenorul. I-am solicitat să ne dea o parte din autostradă, 800 de m, pentru a putea deschide lotul 4. S-a opus! Ei au spus: ne faceți recepția pe tot lotul, altfel nu vă dăm nimic. Problema lor! Pe acel lot fiind probleme, compania m-a informat că experții susțin că e nevoie de mărirea garanției, de la 4 la 10 ani”, a declarat Cuc.
Acesta a dezvăluit și conținutul mai multor discuții dintre CNAIR și antreprenor. Potrivit ministrului Transporturilor, firma de construcții a fost de acord cu o garanție de 8 ani, apoi s-a răzgândit și a cerut 7 ani, dar cu mai multe condiții. De exemplu, voia ca statul să reducă valoarea garanției de la 11 milioane de lei, dar și să renunțe la penalizările aplicate, în valoare de 73 de milioane de lei. Cuc spune că lotul va fi dat în folosință, dar după ce problemele vor fi remediate — acum, de CNAIR. „Nu va rămâne muzeu. Ce trebuiau ei să facă va intra CNAIR și va lucra cu utilajele proprii, astfel încât lotul să poată fi deschis”, a mai adăugat Cuc. Urmează acum să se realizeze și o expertiză, care va dura între o lună și două luni, pentru a ști exact ce e de făcut. O dată exactă pentru deschidere nu a putut oferi nici Răzvan Cuc, nici Sorin Scarlat, directorul CNAIR.
Acuzații și din partea constructorului
Reprezentanții firmei de construcții susțin că modul de reziliere a contractului a fost unul abuziv și că vor sesiza organismele europene pentru a rezolva situația. O altă problemă, spune antreprenorul, este că CNAIR are să-i achite aproape 100 de milioane de lei pentru lucrările efectuate, sumă pe care compania a refuzat să i-o plătească.
„Lotul 3 din autostrada Lugoj – Deva este finalizat și așteaptă recepția pentru a fi dat în folosință. Ministrul Cuc a reziliat însă contractul într-un mod absolut abuziv! Piedicile înregistrate de asociere, pe parcursul derulării proiectului, cât și rezilierea contractului în momentul în care construirea lotului 3 a fost finalizată ridică mari semne de întrebare despre integritatea și buna credință a autorităților statului, care intenționat au adus întârzieri în desfășurarea lucrărilor. Asocierea a anunțat pe 12 august că lucrările aferente proiectului au fost finalizate și că nu există impedimente de ordin tehnic sau contractual pentru ca CNAIR să nu efectueze recepția proiectului și punerea sa în funcțiune. Finisajele actuale sunt în afara corpului autostrăzii și se pot executa fără a încurca traficul, ceea ce înseamnă că nu împiedică recepția lucrării. De asemenea, asocierea consideră o imprudență deschiderea unilaterală, în data de 13 august, de către CNAIR, a traficului la Nodul Ilia, existând riscuri pentru utilizatori, și nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la această situație, având în vedere că recepția s-a realizat fără o coordonare corespunzătoare între părți. Totodată, asocierea subliniază că a depus mari eforturi pentru finalizarea lucrărilor, luând în considerare nu doar lipsa plăților pentru lucrările efectuate și certificate pentru plată, ci și nerespectarea de către CNAIR a deciziilor Comisiei de Adjudecare a Disputelor, derivate din pretențiile asocierii de la începerea lucrărilor, care sunt obligatorii.
În prezent, CNAIR are o datorie de 99,216 milioane lei față de asociere, derivată în principal din revendicări estimate de Comisia de Adjudecare a Disputelor și lucrări certificate și aprobate de Inginer, care, însă, nu au fost autorizate de CNAIR. Din cele 99,216 milioane de lei, suma de 15, 5 milioane de lei, fără TVA, este aferentă Ecoductului 1, neplătit de CNAIR încă din anul 2016. Având în vedere blocarea recepției și predarea lotului 3 al autostrăzii Lugoj – Deva, asocierea trebuie sa informeze organizațiile europene competente despre această situație, astfel încât să ia măsurile considerate oportune”, au transmis cei de la compania care a ridicat lotul III.
Astfel, CNAIR, Ministerul Transporturilor și firma de construcții au ajuns în instanță. Procesul va dura destul de mult și sunt șanse mici ca lotul dintre Coșevița și Ilia să fie deschis prea curând.
Bomba a picat de la CNAIR
După ce scandalul nedeschiderii lotului III din Lugoj – Deva a ținut prima pagină a ziarelor, reprezentanții CNAIR, care nu dăduseră nicio declarație despre situație, au ieșit la rampă. Aceștia au declarant, pentru „Banatul Azi”, că există un risc major ca lotul să fie deschis abia peste doi ani.
Surse din cadrul Companiei de Drumuri spun că există fisuri care au sursa în adâncime și există riscul de prăbușire a șoselei rapide. În aceste condiții, nici CNAIR și nici Ministerul Transporturilor nu își asumă deschiderea segmentului de 21 de kilometri.
Potrivit surselor „Banatul Azi”, fisurile ajung în dembleu și până la terasament. Mai mult, aceste fisuri au apărut la kilometrii 500 + 100, în condițiile în care, în 2017, terasamentul de la kilometrul 500 + 300 s-a prăbușit pe o lungime de 70 de metri. Pe atunci nu era turnat asfalt, ia constructorul a promis că va remedia situația. Se pare că nu a fost așa.
Potrivit acelorași surse, terasamentul este realizat prost, la fel și șanțurile de scurgere a apei, ceea ce face ca autostrada să nu fie sigură. În ceea ce privește garanția de bună practică, aceasta a fost recuperată de CNAIR. Este în valoare de 10% din contract, adică de aproximativ 60 de milioane de lei. Banii vor fi folosiți pentru reparații.
Însă CNAIR pregătește o licitație pentru găsirea unei firme care să efectueze o expertiză tehnică ce-ar urma să scoată la iveală neregulile constructive. Abia apoi se va putea vorbi despre reparații și despre o posibilă deschidere.
Reprezentanții CNAIR au binevoit, într-un final, să ne ofere un punct de vedere oficial. „Stadiul fizic este de 95%, și nu de 99%. Autostrada a început să crape. Deci discuția despre locul unde au început să apară probleme structurale reprezintă o încercare de manipulare din partea Pro Infrastructură. Este foarte straniu și chiar de neînțeles de ce Pro Infrastructură încearcă să acopere și să justifice lucrările de slabă calitate ale Companiei Comsa, chiar și acum, când au început să apară fisuri în terasament. Practic API (n.r. — Asociația Pro Infrastructură) contestă inclusiv realitățile evidente, pe care oricine le poate vedea cu ochiul liber”, a declarat, pentru „Banatul Azi”, Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Acuzațiile continuă! Pro Infrastructură: „Șoferii sunt nevoiți să-și riște viața”
Membrii asociației Pro Infrastructură nu contenesc să ceară deschiderea lotului III. Aceștia au preluat modelul CNAIR, de a măsura gropile cu un pix, și l-au aplicat pe DN 68 A, drumul național paralel cu segmentul de șosea rapidă, pentru a arăta cât este de periculos și cât de necesari sunt cei 21 de kilometri de autostradă, ținuți închiși.
„După manipularea grosolană de miercuri, când Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a lansat în mass-media o fotografie cu o crăpătură în asfalt măsurată cu un pix, în capătul vestic al lotului 3 al A1 Lugoj – Deva, un membru al comunității noastre a folosit același instrument hi-tech în gropile de pe DN 68 A, segmentul paralel cu autostrada-muzeu de 21 km. Rezultatele se văd în pozele atașate. Șoferii sunt nevoiți să-și riște viața și să-și facă praf mașinile pe cei 25 de km ai DN 68 A dintre Săcămaș și Holdea: o șosea îngustă cu o bandă pe sens, plină de cratere în care poți să dispari cu totul, nu doar să-ți pierzi pixul, cu un trafic infernal înghesuit, în coloană, croșetând prin curbe foarte periculoase. În continuare, cerem răspicat: deschideți autostrada și vă puteți certa/judeca prin instanțe ani de zile”, au transmis membri asociației.
Așadar, cel puțin momentan, vom rămâne codașii Europei la capitolul autostrăzi. Potrivit unui studiu publicat în august 2019, România se află pe locul 23, cu puțin peste 800 e kilometri de șosea rapidă. Nu are rost să mai comparăm țara noastră cu Spania sau Germania, care oferă șoferilor peste 12.000 de kilometri de autostrăzi.