Partea sârbă vecină Clisurii Dunării a clamat în permanență poluarea transfrontalieră cu reziduuri prăfoase de pe cele două celebre iazuri de decantare – Boșneag și Tăușani – de la Moldomin Moldova Nouă. Pe bună dreptate, pentru că într-adevăr, procesul de poluare nerezolvat de ani de zile de niciun guvern românesc, a adus împotriva României o procedură de infringement din partea Comisiei Europene.
Iată însă că nici sârbii nu sunt foarte ortodocși. Voluntari ai asociației Grupul Ecologic de Colaborare Nera – un ONG bănățean extrem de activ – împreună cu colegii lor de la ONG-urile din Serbia, au constatat că pe teritoriul comunei Bela Crkva (Biserica Albă) din statul vecin, în zona localităţii Kusić, a fost executat de curând un canal de deviere a apei pe pârâul Jeruga, care este un braţ al râului Nera.
Râul Nera curge pe o porţiune de 11 km la graniţa dintre România şi Serbia dar cu meandre, care îl plasează în totalitate atât pe teritoriul României cât şi pe teritoriul Serbiei. Derivarea debitului din râul Nera pe pârâul Jeruga s-a făcut până în anii ’50 pe cale naturală, în amonte de Kusić, pe teritoriul României, iar în acest loc scurgerea s-a colmatat.
”Din informaţiile pe care le deţinem, canalul de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga de pe teritoriul Serbiei este destinat realizării unei minihidrocentrale pe acest pârâu iar prin canalul de deviere executat va fi preluată cea mai mare parte a debitului râului Nera pe zona de frontieră dintre România şi Serbia care este aferentă localităţilor Pârneaura – Zlatiţa – Socol – limita rezervaţiei naturale Balta Nera – Dunăre (zona de protecţie integrală, categoria I – IUCN) din Parcul Natural Porţile de Fier, susține Doina Mărgineanu, responsabil cu relații publice al GEC Nera. Construcţia minihidrocentralei a început deja în zona localităţii Kusic. Considerăm că impactul pe teritoriul României asupra ecosistemului râului Nerei precum şi asupra rezervaţiei Balta Nera – Dunare va fi major”.
Execuţia canalului de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga ar fi trebuit să fie discutată şi acceptată în cadrul Comisiei mixte româno – sârbe a apelor de frontieră, suține cei de la GEC Nera. Ei au cerut în baza Legii 544/2001 un punct de vedere în legătură cu această problemă de la Apele Romane – Direcţia Bazinala BANAT Timişoara, care este parte a acestei comisii mixte, însă instituţia le-a refuzat furnizarea acestei informaţii.
”Solicităm Ministerului Mediului şi Ministerului de Externe să se implice în stoparea devierii ilegale a debitului râului Nera pe pârâul Jeruga de pe teritoriul Serbiei şi respectarea tuturor reglementărilor internaţionale privind apele de frontieră, spun cei de la GEC Nera. Solicităm, de asemenea, Ministerului Mediului Şi Ministerului de Externe să ceară autorităților din Serbia oprirea oricărei construcţii care afectează râul Nera, până în momentul când concluziile impactului asupra mediului pe toritoriul României vor fi acceptate de autoritățile și societatea civilă din România. Solicitam Administrației Apele Romane – Direcţia Bazinala BANAT Timişoara să notifice Comisiei mixte româno – sârbe a apelor de frontieră cererea GEC Nera de a participa, împreună cu alte ONG-uri interesate din România, la o eventuală reuniune a comisiei care să fie destinata discutării impactului de mediu pe teritoriul României, a devierii apei din râul Nera pe pârâul Jeruga de pe teritoriul Serbiei.”
Nu cu mult timp în urmă, ONG precum GEC Nera, mass-media și cetățenii din zonă au reușit să stopeze construirea unei microhidrocentrale pe râul Nera, obiectiv care ar fi afectat iremediabil ecosistemul protejat al râului.