Încet și cam pe furiș se arată primăvara mult așteptată. Cam la fel de mult așteptați sunt marii specialiști ai primăriei orașului care a trebui să vină la o adresă așa cum au promis cu mai multe luni în urmă. Dar vin foarte greu de parcă sosesc de prin țările calde ca păsările călătoare.
Povestea este simplă și încâlcită în acelesi timp. La un bloc de locuințe din Calea Aradului există o salcie bătrână. Ani de zile a dat umbră cetățenilor și loc de adăpost înaripatelor cântătoare. Nu prea deranja pe nimeni fiind la intrarea din spate a blocului. Copacul a început să fie găunos și putred pe la unele ramuri. Nici în vremurile lui bune nu stătea prea bine în sol fiind cam înclinat într-o parte. A venit furtuna cea grozavă din septembrie anul trecut ce a lăsat atâtea pagube în urmă. Salcia buclucașa nu a fost smulsa din pământ. Așa ca mulți alți pomi din oraș, nici nu s-a rupt. Dar s-a înclinat și mai amenințător spre sol. Acum are deja un unghi periculos de ciudat față de pământ dar și de ușa de la intrare folosită de locatari.
Pericolul este evident pentru oricine doar pentru specialiștii primăriei nu. Locatarii în loc să încalce legea și să taie pomul au crezut că este mai bine să respecte legea. Acum majorității le pare rău. Au făcut sesizari scrise însoțite de imagini fotografice la cele multe instituții de mediu ce se laudă cu activitatea lor minunată. Aceștia au ridicat din umeri a nedumerire și au trimis locatarii la primărie să rezolve treaba. Adică mai simplu să vină um muncitor cu un fierăstru și să termine ce nu a reușit furtuna. Au primit promisiuni că totul se rezolvă cu operativitate. Că doar ce înseamnă o salcie găunoasă pentru o primăria ce a reușit să taie atât de mulți copaci sănătoși și falnici chiar și din specii protejate. Sigur că totul a fost legal și bine studiat. Ba mai mult se spune că ar fi plantat foarte mulți alți pomi în loc. Așa o fi !?. Cine poate să conteste.
În data de 12 decembrie Direcția de Mediu și Serviciul de Spații Verzi și Locuri de Joacă din cadrul Primăriei trimite chiar o hârtie scrisă în care după o cercetare atentă a situației recunosc „că se impune defrișarea salciei… deoarece este uscată” totul însoțit de trei semnături și de o ștampilă. Adică culmea legalității.
Lunile de iarnă au trecut repejor. Mult așteptatul meșter cu toporul sau cu „firizul” sau o întreagă echipă tot nu mai vine spre disperarea cetățenilor ce locuiesc acolo. Pe măsură ce trece timpul inclinația tot crește.
Întreaga poveste ar putea fi de râsu-plânsu dacă nu ar fi realul pericol de accidentare. Acolo mai este și o bancă pe care mai șede câte cineva la odihnă sau trec copii din vecinătăți. La fel de ciudat este că la alți copaci viguroși și frumoși se reped în haită muncitori fără discernământ și supravegheați de șefi ce nu au habar de meseria lor și sub pretextul cosmetizării ciunteasc pomii de rămân asemenea unor stâlpi fără pic de crengi. Exemple sunt nenumărate nici nu este un efort pentri oricine să vadă rezultatele. Aici unde este cazul se trage de timp de luni de zile.
Ori poate se așteaptă îndreptarea salciei de la sine? Dacă nu merge metoda, sugerăm domnului director Adrian Bere Semerendi să trimită pe cineva să sfătuiască copacul să nu cadă! Poate merge cu vorba bună dacă cu drujba nu se pricep!
