Ronaţul apare în documentele vremii ca o colonie de prin 1900. Are o populaţie amestecată de români, germani, maghiari, sârbi şi rromi. Aflat în parta de vest a oraşului, Ronaţul este un cartier cu oameni liniştiţi şi la locul lor, care se înţeleg între ei. Cartierul este curat, bine îngrijit, străzile curate şi asfaltate. Dar mai sunt multe de făcut spunea, preşedintele consiliului de cartier, Constantin Pintilie.
Zilele Cartierului Ronaţ, în acest an, au avut loc odată şi cu Ruga bănăţană, sâmbătă şi duminică (19-20) august.
Prima zi lume multă, muzică pe placul fiecăruia (fără manele), un mic, o bere sau chiar o clătită sau o păcintă făcută pe plită, dar şi, ca să te răcoreşti, un suc sau o îngheţată. Cu toate că duminică a mai şi plouat, lumea nu s-a sfiit să iasă din casă, care mai de care mai dichisit, ca într-o zi de sărbătoare. Aşa că, imediat după ce preotul a încheiat slujba de la biserică (scena fiind amplasată pe strada Taborului, lângă biserică), s-a şi dat startul chefului, chiar şi preotul participând la deschiderea celei de a doua zi a rugii.
Atmosfera a fost întreţinută de soliştii: Remus Grosu, Nicoleta Benzar, Zoran de la Timişoara, Daniel Barboni şi Cristi Baba, alături de formaţia condusă de Erik Muller, care i-au încântat pe cei prezenţi cu cântecele lor.
„Zilele Cartierului Ronaţ, se află la cea de-a X-a ediţie, este o tradiţie pe care noi încercăm să o ducem mai departe, comparabilă cu celelalte ediţii, cea actuală este destul de bună, chiar şi populaţia este mulţumită, iar pe viitor vom căuta să aducem îmbunătăţiri, şi eventual să adăugăm la ediţiile viitoare şi alte activităţi care să-i bucure pe concetăţenii noştri. Avem în cartier oameni liniştiţi, înţălegători, cooperăm foarte bine la diverse acţiuni pe care le organizăm, colaborare bună între diverse etnii, relaţii bune, fără probleme deosebite”, a spus Constantin Pintilie.
Trebuie îmbunătăţită mai mult relaţia între consiliile de cartier şi primărie (în ultima perioadă nu au prea fost văzuţi reprezentanţi ai primăriei prin cartier), probabil fiind interesaţi mai mult de centru şi acţiunile de acolo, locurile care aduc bani la bugetul local, iar suburbiile oraşului lăsate la urmă. În cartier există câteva mici ABC-uri, birturi şi o făbricuţă de jaluzele. În rest, nici un investitor nu se sinchiseşte să deschidă ceva, nici măcar un market. Mai trebuie puse la punct nişte străduţe, trotuare, dar mai e nevoie şi de spaţii de joacă pentru copii (există destul de mulţi), iar lipsa spaţiilor unde să se joace îi poate scoate pe stradă, în faţa maşinilor şi a tramvaiului.
Singura legătură cu cartierul este linia de tramvai 5, care are staţii doar pe Calea Bogdăneştilor, în rest, cu străzile laterale nu există nici un mijloc de transport, oamenii fiind obligaţi să meargă pe jos kilometri întregi. Să nu uităm că Ronaţul se întinde pe o suprafaţă destul de mare, are doar câteva blocuri de locuinţe, cu 800-1000 locuitori, marea majoritate locuind la case, dar mai există şi câteva şcoli unde învaţă copiii, iar aceştia au destul de mers de acasă până la şcoală.