Tot scandalul pădurilor din România și focusat pe austriecii de la Schweighofer Holzindustrie înseamnă, pe de altă parte, încă un cui bătut în talpa românilor. Dar, nu-i așa?, nici un agent verde și nici un ecologist nu vorbesc despre care-i adevărul de la un capăt la altul în ceea ce privește pădurile României și chiar ceva mai departe, până dincolo de Schweighofer Holzindustrie.
Pentru că înainte de a fi Schweighofer Holzindustrie, în România a fost și este Romsilva. Scandalul pădurilor și al defrișărilor, dacă nu v-ați întrebat de ce, nu s-a concentrat pe Romsilva, acest Al Capone al mafiei verzi din România. Și, după cum se vede și se aude, nici nu are de gând nimeni să taie nodul gordian de la Romsilva și să pună batista pe țambal… Romsilva este o structură a statului care decapitează nu numai pădurile României, dar nimeni nu se atinge de bijuteria coroanei comuniste. E mai simplu și mai eficient să dai vina pe cineva din afară, asta și pentru a nu deranja interesele și mafia din interior. De ce să nu dai vina pe Schweighofer Holzindustrie, că nu știu cum merge treaba, în timp ce la Romsilva oamenii își văd în continuare de treabă, liniștiți și nestingheriți de trompetele ecologiste care latră și bat câmpii mai ales pe rețelele de socializare.
ROMSILVA, un monstru al statului care învârte milioane de euro. Spre miliarde…
Când au organizat Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în anii 2001-2004, fostul prim-ministru Adrian Năstase şi fostul ministru Ilie Sârbu nu numai că s-au încuscrit (indirect, e drept, folosindu-se de gonflabilul Victor Ponta), dar au creat și un monstru al statului care învârte milioane de euro. În plus, au pus la punct o structură paralelă de turism și de loisir, cum se spune, dar numai pentru privilegiați, Adrian Năstase şi Ilie Sârbu fiind și spirite înrudite într-ale vânătorii, dar și într-ale reprezentativității unor interese comune înrădăcinate adânc în subteranele epocii de aur.
Romsilva gospodăreşte, evident durabil şi unitar, evident în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a statului, în vederea creșterii contribuției pădurilor la îmbunătățirea condițiilor de mediu și la asigurarea economiei naționale cu lemn, cu alte produse ale pădurii și cu servicii specifice silvice, precum și coordonarea și implementarea programului național de ameliorare genetică a cabalinelor, promovarea pe plan național și internațional, a exemplarelor de cabaline valoroase din hergheliile Regiei Naționale a Pădurilor, prin organizarea de competiții sportive, târguri și expoziții. Totodată, prin intermediul celor 22 administrații de parcuri, unități cu personalitate juridică, Romsilva administrează 23 de parcuri naționale și naturale între care fondul forestier proprietate publică a statului.
Romsilva controlează cam tot ce înseamnă vânătoare, salmonicultură şi pescuit sportiv. Mai mult, Romsilva deţine nenumărate cabane la nivel naţional. Turismul de stat la Romsilva, însă, nu este chiar la îndemana oricui. În primul rând, prea puţini sunt românii care ştiu de existenţa cabanelor statului la Romsilva. În al doilea rând, dacă nu eşti venit pe vreo relaţie de prietenie cu şefii de la minister, nu prea eşti băgat în seamă la cabanele statului.
De la 6.341.260 ha, la un fond forestier de 3.227.907 ha…
La data de 31 decembrie 1990, fondul forestier administrat de Ministerul Silviculturii, prin inspectoratele silvice județene, avea suprafața de 6.341.260 ha și se afla în proprietatea publică a statului. Ca urmare a aplicării legilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra fondului funciar (Legea nr.18/1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 1 din 05.01.1998, Legea nr.1/2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 8 din 12.01.200 și Legea nr. 247/2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 653 din 22.07.2005), precum și a altor mișcări de suprafață (intrări-ieșiri pe bază de acte legale), fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Naționala a Pădurilor Romsilva, s-a diminuat cu 3.113.353 ha.
Suprafața totală a fondului forestier proprietate publică a statului, administrată de RNP Romsilva, prin 41 de direcții silvice și ICAS, în cadrul a 323 ocoale silvice și 10 baze experimentale, era de 3.227.907 ha (la data de 31 decembrie 2013), reprezentând aproximativ jumătate din fondul forestier național. Terenuri acoperite cu pădure de 3.118.842 ha, din care rășinoase – 815.643 ha (26,2%), fag – 1.000.697 ha (32,1 %), stejari – 563.338 ha (18,1 %), diverse alte specii tari – 525.480 ha (16,8 %) și diverse specii moi – 213.684 ha (6,8 %). La data de 30 aprilie 2014, suprafața terenurilor forestiere retrocedate însuma 3.171.594 ha, după cum urmează: 355.715 ha retrocedate în temeiul Legii nr. 18/1991; 1.890.899 ha retrocedate în temeiul Legii nr. 1/2000; 924.980 ha retrocedate în temeiul Legii nr. 247/2005.
Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au chefuit la cabanele din județul Timiș
În judeţul Timiş, Romsilva deţine patru cabane, Cabana Cheia Poieni, Chevereş, Fârdea şi Pişchia 2, cum informează portalul oficial al Regiei Naţionale a Pădurilor. Cabana Cheia Poieni este în administrarea Ocolului Silvic Coșava, în raza comunei Pietroasa, sat Poieni, la limita estică a județului Timiș. Cabana este o construcție de 3 nivele din cărămidă și lemn și a fost construită în anul 1968 și modernizată și renovată în anul 2003. Dispune de 9 camere duble cu baie proprie, TV și frigider, sală de mese, bucătărie, terasă, piscină. Cabana Chevereş se află la marginea pădurii, la 3 km distanţă de comuna Chevereșu Mare, a fost construită în anul 1978 și modernizată în anii 1991, 2000 și 2003. Cabana Fârdea este amplasată la ieșirea din Fârdea, în imediata apropiere a D.J 611, pe traseul Fârdea – Mâtnicul Mic, la circa 200 m de Lacul de acumulare Surduc. Cabana Pişchia 2 se află în fondul de vânătoare 14 Pișchia, care are o suprafață totală de 9.313 ha, și este situată în partea centrală a ocolului silvic Timișoara și la extremitatea vestică a Dealurilor Lipovei. Teoretic, cabanele sunt accesibile contracost turiștilor. Practic, e mai dificil. La Pişchia şi la Chevereşu Mare, pentru cine nu știe, au fost casele de vânătoare ale lui Nicolae Ceauşescu, ăla care a fost împușcat în 1989 și unde, spune lumea, a sărbătorit pe vremuri o onomastică împreună cu liderul iugoslavilor, Iosip Broz Tito, pe care l-a invitat în județul Timiș la o vânătoare de mistreți. Pe atunci, însă, ecologiștii și iubitorii de natură n-au protestat, ca în zilele noastre, împotriva imperialistului de Ion Țiriac…
Paradisul s-a născut în județul Caraș-Severin. Evident, numai pentru privilegiați…
Bătaia peştelui în Banat se află în judeţul Caraş-Severin, unde numărul de cabane ajunge la 12, cel puţin din datele aşa-zis oficiale ale Romsilva: Berzovița, Buhui, Păstrăvăria Văliug, Cârneala, Gârnița, Ochiul Bei, Perla Clisurii, Poiana Mărului, Răcășdia, Schit Km 36, Semenic și Smida.
Cabana de vânătoare Berzovița este amplasată pe malul drept al râului Radimna față de sensul de curgere al apei şi situată altitudinal la 150 m față de nivelul mării, încadrarea în peisajul natural fiind deosebită, în același timp rustică, datorită amplasării și anexelor ulterior construite. Fiind construită în 1972, în timp, degradarea acesteia a fost tot mai evidentă, astfel că începând din 1999 până în 2003 s-au efectuat lucrări de renovare și modernizare. Cabanele Buhui şi Cârneala este pe platoul calcaros la Munților Aninei, altitudinal acest teritoriu fiind între 240 m (altitudine minimă în Valea Gârliștei) și 1160 m (altitudine maximă în Vf. Leordișului). Cabana Păstrăvăria Văliug se găsește în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Văliug, pe parcursul superior al râului Bârzava. Cabana Gârnița este amplasată în raza Cantonului Silvic nr. 5 Gârnița, din Districtul Silvic Vermeș. A fost construită în anul 1999, înainte de anul 1999 fiind o anexă a cantonului Gârnița. Cabana Ochiul Bei este amplasată într-o zonă situată în Rezervația Ochiul Bei, din cadrul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița. Cabana de vânătoare Perla Clisurii se află situată pe raza Ocolului Silvic Berzasca, amplasată pe malul Dunării lângă localitatea Cozla. Cabana Poiana Mărului este situată în intravilanul satului Poiana Mărului. Cabana Răcășdia se află în zona Oraviţei, iar Cabana Schit Km 36 este amplasată pe Valea Cernei, pe malul râului cu acelaşi nume, la 36 km de staţiunea Băile Herculane. Cabana Semenic se află situată pe Muntele Semenic, la aproximativ 200 m de pârtia de schi. Cabana Smida este amplasată lângă localitatea Bocșa Montană și este amplasată în bazinul hidrografic Smida.
Și alte 14 cabane la Arad și Hunedoara
În celelalte judeţe ale Regiunii de Vest, Aradul adună la un loc 10 cabane (Adea, Balta, Bălești, Casa de Vânătoare Săvârșin, Centrul de Vizitare Ceala, Ciutărie, District Moneasa, Neudorf, Pavilion Criș, Păstrăvărie Moneasa), în vreme ce Hunedoara se mulţumeşte doar cu 4 (Centrul de Vizitare Nucșoara al Parcului Național Retezat, Gura-Apei, Punctul de Informare Brădățel al Parcului Național Retezat, Roșcani).
Romsilva se ocupă și cu progresul genetic
Hergheliile de Stat din România sunt administrate, începând cu anul 2002, de către Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor de Rasă. În prezent, sistemul de creștere este structurat pe un număr de 12 herghelii, 4 depozite de armăsari și o unitate nepopulată cu cabaline la Balc, subordonate din punct de vedere tehnic Direcției de Creștere și Ameliorare a Cabalinelor. Hergheliile, dacă vă întrebați, sunt ferme de elită al căror rol este acela de a obține progresul genetic și de a menține variabilitatea genetică a nucleelor de rasă, iar depozitele de armăsari au rolul de a multiplica și de a transfera progresul genetic obținut în herghelii către populațiile de cai de rasă deținute de crescătorii privați sau către populațiile de animale din marea creștere.
Printre herghelii, se numără și Herghelia Izvin, care a fost înființată în 18 ianuarie 1968, prin mutarea hergheliei de la Pădureni la Izvin. Efectivul la acea dată era de 118 iepe și 7 armăsari pepinieri. Tot în zonă se află și Depozitul de Armăsari de la Arad, care a fost înființat prin Ordinul 180/1980 al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în scopul ameliorării cabalinelor din marea creștere din zona de vest a țării. În decembrie 1981, s-a finalizat prima fază din proiectul de construcție, fiind realizate 2 grajduri cu o capacitate totală de 120 locuri. În ianuarie 1982 a început popularea Depozitului, cu armăsari de montă publică din herghelii. Depozitul de Armăsari Arad, spune Romsilva, deține armăsari de montă publică din rasele Ardenez, Pur Sânge Arab, Lipițan, Cal Românesc de Sport, Huțul, Semigreu, Pur Sânge Englez și varietățile Nonius, Furioso – North Star.
Există câte o mafie locală la nivelul fiecărui ocol silvic
Revenind la problema pădurilor, ce se tot uită a se spune este efectul scandalului Schweighofer Holzindustrie la nivelul românului de rând. Și asta pentru că în timp ce toată lumea învinovățește austriecii pentru defrișarea pădurilor din România, samsarii de la Romsilva o duc din ce în ce mai bine, prețurile la lemne explodând pur și simplu în ultimul an. Există câte o mafie locală la nivelul fiecărui ocol silvic și a fiecărui sat, comună sau orășel din țară care face legea și vinde lemnele ilegal. Iar controalele așa-zis mixte pică de cele mai multe ori pe spinarea celor săraci și oropsiți, prinși cu câte o legătură de uscături în spinare sau în căruță, ceilalți fiind avertizați din timp. Așa s-a ajuns la costuri incredibile la lemne, care-i până la urmă doar materie primă, fapt care anunță și face viața grea la milioane de români care nu au resurse pentru iarna care urmează. Și asta pentru că ecologiștii sunt în marea lor majoritate locuitori la orașe, unde vor petrece iarna la umbra gigacaloriei subvenționate de stat. Pentru cei din sate și comune, dar și pentru o parte dintre cei aflați la periferiile orașelor, unde nu există nici gaze naturale și nici bani pentru energie electrică, iarna va fi un iad. Un iad care va îngheța.
Dar când e vorba de pensionarii de sub 700 de lei și de țărani prăpădiți, și nu de privilegiați cu pensii speciale, ce mai contează!…