Masa monetară, respectiv cantitatea totală de lei de pe piață, a crescut în luna februarie cu 9% față de februarie 2024, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). Analiștii consultați de Libertatea spun că acest lucru vine ca urmare a deficitului bugetar mare al României.

Practic, BNR tipărește bani, aceștia ajung în bănci, iar mai departe statul se împrumută masiv de la acestea pentru a-și finanța cheltuielile. Acestea din urmă vin ca urmare a majorărilor de salarii pentru bugetari și a creșterilor de pensii acordate de Guvern anul trecut.

Bani creați din nimic

„Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii februarie 2025 un sold de 737 187,2 milioane de lei. Aceasta a crescut cu 0,3 la sută (-0,6 în termeni reali1) față de luna ianuarie 2025, iar în raport cu februarie 2024 s-a majorat cu 9,0 la sută (3,8 la sută în termeni reali)”, arată BNR.

Practic, masa monetară totală este de 737 de miliarde de lei, echivalent cu 147 de miliarde de euro.

Deficit bugetar imens Reamintim, România a terminat anul trecut cu un deficit bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, de 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB), deși își asumase un deficit de 5%.

Nivelul este oricum de aproape trei ori mai mare peste limita de 3% prevăzută în tratatele europene.

Pentru anul acesta Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB.

A crescut viteza de rotație a banilor Un bancher a explicat pentru Libertatea că majorarea cu 9% a masei monetare nu înseamnă neapărat o inflație de 9%, căci a crescut viteza de rotație a banilor în economie.

Pe de altă parte, acesta a recunoscut că cererea de bani în economie vine de la stat, din deficitul bugetar mare al Guvernului.

Ajutor pentru stat Analistul economic Adrian Negrescu spune că BNR creează bani pentru ca statul să se poată împrumuta pentru a-și acoperi cheltuielile.

„BNR tipărește bani pentru ca statul să se împrumute. Statul se bucură când e inflație. Să nu uităm că de la 1 iulie cresc facturile la energie și posibil și accizele la carburanți. Ministrul Finanțelor, oricine ar fi, e un fel de expert în scamatorii. Deja avem o gaură bugetară de 30 de miliarde de lei pe primele două luni și doar pe februarie am făcut 1% din PIB. În acest ritm vom ajunge cu deficitul bugetar la 12% pe an”, a spus Negrescu pentru Libertatea.

Profit.ro a scris luni că deficitul bugetar pe primele două luni este de 1,58% din PIB, adică 30 de miliarde de lei.

La vară urmează creșteri de taxe Negrescu avertizează că România ar putea ajunge din toamnă la mâna Fondului Monetar Internațional (FMI).

Negrescu avertizează că România ar putea ajunge din toamnă la mâna Fondului Monetar Internațional (FMI).

Mai mult, acesta spune că taxele ar putea crește și ele din vară, după alegerile prezidențiale.

Profesorul de economie Cristian Păun a estimat la rândul său, la postul de televiziune Digi24, că din vară ar urma să se majoreze TVA cu 2 puncte procentuale, de la 19 la 21%, iar impozitul pe venit ar putea crește de la 10 la 16%.

Banii din PNRR, condiționați de reforme

„Dacă facem deficit câte 1% din PIB pe lună, am putea ajunge din nou la Fondul Monetar Internațional (FMI).

Plus că devine tot mai probabil să majorăm taxele din vară. În ritmul ăsta o luăm pe urmele Greciei”, spune Negrescu.

Acesta spune că România are 28 de miliarde de euro la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Însă pentru a primi banii, țara noastră trebuie să facă reforme, iar politicienii nu doresc acest lucru.

„Noi ar fi trebuit să facem reforme prin PNRR, dar încă suntem la cererea de plată numărul 3. Din punctul meu de vedere va fi o minune dacă o să luăm mai mult de o treime din banii din PNRR”, spune Negrescu.

Comisia Europeană a atras atenția României că nu și-a îndeplinit țintele, iar recent BNR a avertizat că PNRR este mult întârziat.

Principalele probleme sunt guvernanța corporativă a companiilor de stat și legea pensiilor.

Mai exact, la conducerea companiilor au fost aleși politruci aflați în conflicte de interese, în vreme ce la pensii nu au eliminate pensiile speciale, adică cele ce nu se bazează pe contribuții. România se împrumută 50 de miliarde de euro pe an

România se împrumută 50 de miliarde de euro pe an „Ca să iei bani trebuie să faci reforme, dar politicienii nu vor. Ei nici nu se mai uită la PNRR ca la o sursă de bani. Ce sunt cele 28 de miliarde de euro din PNRR când România se împrumută 50 de miliarde de euro pe an?” Adrin Negrescu, analist economic

Statul român s-a împrumutat anul trecut 50 de miliarde de euro, suma reprezentând atât finanțarea deficitului bugetar, cât și rostogolirea datoriei publice.

Concomitent, a încasat de la Uniunea Europeană doar 7,2 miliarde de euro, jumătate din cât estimase, conform Spotmedia. Bolojan vrea reduceri de cheltuieli Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat luni, într-un interviu la Antena 3, că țara noastră trebuie să reducă cheltuielile după ce anul trecut România s-a împrumutat un miliard de euro pe săptămână.

„Noi ce trebuie să le spunem românilor?

Astăzi, noi am cheltuit, de mulţi ani de zile, mai mult decât ne-am putut permite, am luat împrumuturi mari, gândiţi-vă că anul trecut am luat cam un miliard de euro împrumut săptămânal, ca să asigurăm nişte echilibre bugetare – de euro, nu de lei – şi asta a însemnat că dobânzile la aceste credite vor creşte an de an şi indiferent ce guvern va fi, anul viitor, peste 2-3 ani de zile, nu va putea fugi de această realitate”, a punctat șeful statului.

„Într-o situaţie limită se poate ajunge şi la creşteri de taxe”, a avertizat președintele.

Sursa: https://www.libertatea.ro/