Guvernul a aprobat recent aderarea României ca asociat la Forumul pentru implementarea planului BEPS al OCDE, pentru a permite implementarea măsurilor BEPS la nivel național.
România se alătură astfel țărilor și jurisdicțiilor care lucrează cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și cu membrii G 20 la dezvoltarea standardelor Proiectului BEPS (de combatere a erodării bazelor de impozitare și a transferului profiturilor) și la monitorizarea implementării acestui pachet, care urmează să fie aplicat și în țara noastră.
Termenul tehnic se referă la efectul negativ al strategiilor de evitare a taxelor, utilizate de companiile multinaționale sau de grupurile de companii. Implicațiile vor fi fără precedent, iar unele grupuri ar putea fi chiar nevoite să-și reconfigureze întregul lanț de dețineri.
Cu alte cuvinte, prin aceste reglementări se intenționează ca profiturile să fie taxate acolo unde are loc activitatea economică și se creează valoare.
Totodată, va fi monitorizat impactul dublei netaxări – prin stabilirea rezidenței fiscale, fără sediu permanent.
Mai precis, BEPS țintește strategiile de planificare fiscală care exploatează lacunele și inadvertențele legislative în scopul transferării artificiale a profiturilor către jurisdicții fără taxe sau cu taxe reduse.
Măsurile de combatere a acestor practici vor reforma principiile fiscalității din România.
Planul BEPS, prin cele 15 seturi de actiuni, include recomandări pentru modificarea legislației și va aduce schimbări în următoarele zone:
•Prețuri de transfer
•Convenții de evitare a dublei impuneri
•Schimbul de informaţii pe două planuri: printr-o creştere a transparenţei şi raportării de informaţii de către contribuabili către autorităţi fiscale, precum şi între autorităţile fiscale ale diverselor state
Totodată, directiva (UE) 1164/2016, adoptată în iulie, stabilește normele împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și va afecta activitatea grupurilor multinaționale. Directiva urmărește împiedicarea evitării plății impozitului pe profit de către societățile rezidente prin devierea veniturilor către filiale/sucursale situate în țări cu un nivel mai redus de impozitare.
Aceasta se va aplica contribuabililor supuși impozitului pe profit într-unul sau mai multe state membre, inclusiv sediilor permanente de pe teritoriul UE ale unor entități rezidente fiscal în afara UE și stabilește norme pentru: limitarea deductibilității dobânzilor, impozitarea la ieșire (en. exit taxation), norme generale anti-abuz, impozitarea societăților străine controlate și impozitarea aranjamentelor hibride.
O schimbare majoră va avea loc în abordarea globală, inclusiv în România care preia aceste măsuri, a taxării business-urilor internaționale care poate fi considerată cel mai mare cutremur în fiscalitate la nivel mondial, din ultimul secol. Astfel, vor apărea:
* Definiții noi ale sediilor permanente
* Foarte mare transparență în domeniul prețurilor de transfer și a documentației cerute pe baza unor cerințe globale
* Redefinirea activelor intangibile și impactul fiscal al transferului acestora
* Abolirea structurilor de taxare tradiționale bazate pe orice formă hibridă – fie că e vorba de entități, datorii sau tranzacții de active
* Modificarea tratatelor de dublă impunere pentru a crea instrumente care pot impune taxe acolo unde e suspectată netaxarea
* Un cost administrativ mai mare
* Modificarea abordarii principiului “arm’s length” în stabilirea prețurilor intra grup pentru a include măsuri speciale pe baza conceptului autorităților referitor la locul unde este adăugată valoarea
* „Country by Country Reporting” (CbCR) – set de raportare intocmit de catre grupurile multinationale de societati cu venituri de peste 750 milioane de Euro – se va implementa din 2017 cu referire la datele anului 2016
* Distribuirea obligatorie a datelor privind contribuabilii – transparență totală a organigramei întregului grup în fiecare jurisdicție fiscală unde compania face afaceri
* Implementarea unor procese care sa duca la prevenirea sau solutionarea multa mai rapida a disputelor legate de aplicarea tratatelor de evitare a dublei impuneri
* Redefinirea practicilor fiscale dăunătoare
* Transparența obligatorie a planificării fiscale agresive.