În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice țări din UE 27 în ceea ce privește creșterea economică din ultimile două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu, România ocupa ultimul loc într-un clasament al țărilor din UE 27 alcătuit în funcție de următorii indicatori esențiali: produsul intern brut, respectiv consumul individual și investițiile brute pe locuitor. Dar în pofida acestui handicap, România a înregistrat în ultimile două decenii performanțe remarcabile în ceea ce privește creșterea economică. Datorită acestui fapt, România devansază în acest moment Bulgaria, Croația, Grecia și Letonia, în ceea ce privește produsul intern brut pe locuitor, Bulgaria, Ungaria, Croația, Letonia, Slovacia și Polonia, în ceea ce privește consumul individual pe locuitor, respectiv Grecia, Bulgaria, Lituania, Polonia, Croația, Portugalia și Letonia, în ceea ce privește investițiile brute pe locuitor. Însă, aceste performanțe excepționale ale României, fără precedent în ultimile cinci decenii, nu sunt mediatizate nici de presa autohtonă și nici de cea străină. De aceea, sunt convins că datele din studiul de caz care urmează vor stârni nu doar curiozitate, interes și satisfacție, ci și dezinteres, stupefacție sau frustrare. Pentru că așa s-a întâmplat de fiecare dată atunci când România a rupt gura târgului!
PIBL – produsul intern brut pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps); CIEL – consumul individual efectiv de bunuri și servicii pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps). Consumul individual efectiv de bunuri și servicii se estimează prin însumarea consumului individual de bunuri și servicii al populației, al organizațiilor non-profit și al instituțiilor guvernamentale; IBL – investiții brute (formarea brută de capital) pe locuitor (% din media UE 27 a indicatorului estimat în euro pps).
Pe de altă parte, dacă detaliem analiza, vom constata că Lituania și România au beneficiat în perioada menționată de cele mai ridicate niveluri de creștere din UE 27 ale indicatorilor utilizați în studiul de caz precedent. Acest inedit „podium” poate fi formalizat astfel: PIBL: Lituania (5,3%) și România (4,9%); CIEL: România (6,3%) și Lituania (4,9%); IBL: Lituania (6,5%) și România (6,3%). Spre deosebire, nivelul comunitar al acestor indicatori a fost modest: 1,2%, 1,1% și 0,9%!
Nota bene, în cazul României, diferența negativă dintre rata creșterii PIBL (4,9%) și ratele egale de creștere ale CIEL și IBL (6,3%) în ultimii 19 ani a fost determinată de o acumulare sistematică de exporturi nete (exporturi minus importuri) negative. Cu alte cuvinte, în cazul României, importurile excedentare au diminuat pe termen lung creșterea economică, spre deoosebire de consumul individual și de investiții, care au amplificat acest proces. Contracararea acestei disfuncții cronice reprezintă, deci, o importantă oportunitate de stimulare a creșterii economice în viitor. În al doilea rând, din studiul de caz precedent rezultă că investițiile și consumul individual de bunuri și servicii au determinat, în egală măsură, creșterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. De aceea, aserțiunea conform căreia acest proces reprezintă o „creștere pe consum” nu este doar argotică, ci și pe jumătate falsă. Am fost și suntem, deci, infestați în mod sistematic de către presa din țară și din străinătate cu un fake news extrem de pervers, întrucât creșterea economică din România ultimilor ani a fost, în egală măsură, și „pe consum” și „ pe investiții”!
În acest context, este evident că actualul lokdown va stopa în mod dramatic creșterea economică remarcabilă de care a beneficiat România în ultimii ani. În plus, trăim „vremuri tulburi”, vremuri extrem de riscante și de incerte. De aceea, înainte de a afla câte companii se vor închide, cât de mulți salariați își vor pierde locurile de muncă, cât de mare va fi deficitul fiscal la sfârșitul anului și cu cât vor crește pensiile, cred că ar trebui să ne bucurăm pentru că țara noastră nu mai este oaia neagră a Europei!
Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/database.
Nicolae Țăra
