România nu mai are nicio universitate în topul celor 1.000 mai bune astfel de instituții din lume. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca era singura reprezentantă a țării noastre în ultimii ani în topul făcut de Shanghai Ranking Consultancy, intitulat „Academic Ranking of World Universities” (ARWU). Rectorul UBB, Daniel David, spune că a avertizat în trecut că s-ar putea ajunge în această situație.

Este pentru prima dată din 2017 când în clasament nu mai apare nicio universitate din România, scrie edupedu.ro. În ultimii ani (2020, 2021, 2022), o singură astfel de instituție din România era în top – Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Studiul ia în calcul mai multe criterii, cu diferiți indicatori, în funcție de care se realizează clasamentul:

• numărul absolvenților și al angajaților universității care au obținut premii Nobel sau Fields (premiul internațional acordat pentru performanța în matematică);

• numărul articolelor științifice publicate în reviste de specialitate;

• numărul de cercetători citați în lucrări de specialitate care provin din aceste universități;

• performanța înregistrată „per capita”;

• calitatea educației.

Daniel David: „Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani”

Într-un comunicat de presă publicat pe site-ul UBB, rectorul Daniel David spune că, deși a avertizat că s-ar putea ajunge în această situație, nu au fost luate măsuri:

• „Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate!
• Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor.

El explică de ce consideră că România a ajuns în situația de a nu avea nicio universitate inclusă în topul 1.000 al celor mai bune din lume:

• „Structural: Noi am păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking (pornind de la universitățile istorice din București/Cluj-Napoca/Iași, dar și din alte centre universitare deja cu tradiție).
• Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă științele universitare clasice și medicina și alte componente complexe de inginerie/tehnologie). Modele în care universitățile comprehensive nu au și componenta biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internațional”.

Protejarea unor interese

Daniel David spune că atunci când vine vorba despre comasarea unor universități se pun mai presus interesele „locale sau personale”.

„Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale. Franța și Ungaria au concentrat resurse academice și astfel au prezențe adecvate în clasament”, punctează David.

„UBB nu a fost susținută deloc”

Rectorul mai spune că universitatea pe care o conduce nu a fost sprijinită să rămână în acest clasament. Argumentele sale:

• „Specific: UBB nu a fost susținută absolut deloc specific pentru a se menține în rankingul Shanghai global (a fost susținută, la fel ca celelalte universități, doar pentru prezența în unele domenii din acest clasament). Mai mult, toată filosofia finanțării, inclusiv a finanțării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susține simultan atât intrarea mai multor universități românești în clasamente (obiectiv corect!), cât și dezvoltarea celor care sunt deja acolo; din păcate, noi am accentuat în țară – prin toate mijloacele de evaluare și finanțare – doar intrarea mai multora.
• Ne-au lipsit programe de excelență cu adevărat, după modelul Franței, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alții din afară au crescut mai repede și mai mult decât noi și astfel țara a rămas nereprezentată în clasamentul Shangahi (ARWU).
• Noi, la UBB, am luat măsuri interne importante. Astfel, am reușit să creștem ceea ce depinde de noi – numărul publicațiilor Web of Science – și am rămas și acum primii în țară între universități după ultima actualizare a Essential Science Indicators (ianuarie 2013 – aprilie/iulie 2023); iar asta în condițiile în care nici jumătate dintre cadrele academice ale UBB nu au ca rezultat științific specific domeniului lor publicațiile Web of Science (ex. umaniștii publică cărți/capitole).
• Premiile Nobel/Fields Medals și Higly Cited Researcher nu depind însă de noi (am avut un reprezentant în Higly Cited Researcher, dar nu și în acest an). Am inițiat dezvoltarea componentei biomedicale, pentru a corecta modelul comunist, dar va dura până se vor vedea rezultatele. În principiu, aceste măsuri ne ajută în multe rankinguri majore (spre exemplu în clasamentul QS 2024 UBB are cea mai bună performanță din țară și din istoria sa), dar nu și în rankingul Shanghai (ARWU)”.

Prezența universităților din România în top, de-a lungul timpului

Autorii clasamentului precizează că au fost luate în calcul 2.500 de universități din lume, însă a fost publicat topul primelor 1.000.

Începând cu 2017 și până în 2022, UBB a apărut constant în clasament, între locurile 800-900.

În 2018 și 2019 și Universitatea din București (UB) a fost prezentă în top, în ultima parte a acestuia.

Harvard, pe primul loc

Topul cinci celor mai bune universități din lume este următorul, conform autorilor:

• Harvard
• Stanford University
• Massachusetts Institute of Technology (MIT)
• University of Cambridge
• University of California, Berkeley

China și Statele Unite au cele mai multe universități în top

China are 214 universități în clasamentul celor mai bune 1.000 universități din lume, apoi urmează Statele Unite ale Americii (SUA), cu 187. Pe locul trei se situează Marea Britanie, cu 64 de universități. Germania este pe locul patru (45 de universități) și pe locul cinci este Australia (34).

Și țări precum Italia (40), Spania (38) sau Franța (27 de universități) sunt prezente în top.

Sursa: https://www.hotnews.ro/