În 2020 numărul victimelor accidentelor rutiere produse pe drumurile din Uniunea Europeană s-a redus cu 17%, o scădere fără precedent favorizată de mobilitatea redusă impusă de statele membre prin restricțiile adoptate din cauza pandemiei de coronavirus. Astfel, 4.000 de vieți au fost cruțate anul trecut, iar numărul victimelor a fost de 18.800 în UE, plus Norvegia, Islanda și Elveția, arată cifrele prezentate de Comisia Europeană.

În clasamentul morților și răniților, România se află pe prima poziție, cu 85 de victime la un milion de locuitori, poziție pe care o deține de câțiva ani. Numărul victimelor din țara noastră este dublu față de media Uniunii Europene (42), chiar dacă a scăzut cu 31% în ultimii 10 ani.

Țara alături de care am fost umăr la umăr în ultimul deceniu la capitolul victime la milionul de locuitori, Bulgaria, a reușit să reducă cu 40% numărul accidentelor cu morți în perioada 2010- 2020 și acum se află pe poziția a treia în clasament, cu 67 de victime, având șanse reale să treacă pe poziția a patra și să depășească Polonia. De menționat că Bulgaria a fost ani la rând pe prima poziție în clasamentul UE al victimelor, până să fie depășită de România.

Pe poziția a doua a clasamentului se află acum Letonia, cu 74 de victime la un milion de locuitori.

La nivel european se remarcă țările nordice, Suedia și Norvegia, cu câte 18 victime pe an, dar și Malta (21), Islanda (22), Elveția (26), Danemarca (27) sau Spania (29). Un record trist îi aparține micul stat Liechtenstein, care a înregistrat anul trecut un deces într-un accident rutier, după ce în 2019 nicio persoană nu își pierduse viața pe drumurile sale.

Autostrăzile sunt importante, dar nu suficiente
Prezența autostrăzilor în infrastructura rutieră a unei țări este importantă, însă șoselele de mare viteză nu garantează reducerea numărului accidentelor rutiere grave, determinantă fiind atitudinea șoferilor aflați la volan.

Spre exemplu, Franța are o populație asemănătoare cu cea a Marii Britanii și o rețea de autostrăzi de 3 ori mai mare (11.800 km versus 3.500 km). Cu toate acestea, în ultimii ani, Franța a înregistrat un număr dublu de victime în accidente rutiere comparativ cu Marea Britanie.

În același timp, Spania este un exemplu pozitiv, având cea mai mare rețea de autostrăzi din Europa (16.000 de kilometri), dar aflându-se și pe una dintre ultimele poziții în clasamentul victimelor, cu doar 29 de morți în accidente rutiere la un milion de locuitori.

În ultimii 10 ani, România și-a triplat numărul de kilometri de autostradă, trecând de la aproximativ 263 de kilometri, în 2009, la 912 kilometri dați în folosință la finalul anului 2020.

Parcul de autovehicule (autoturisme, autocamioane, tractoare, remorci, etc.) a crescut și el, cu 59% în intervalul 2011-2019, ajungând la 8,7 milioane de exemplare.

Statisticile Poliției Române ne arată că în 2009 s-au înregistrat 10.214 accidente, soldate cu 2.797 morți și 9.097 răniți.

Deși numărul de kilometri de autostradă dați în exploatare în intervalul 2012-2019 a fost de aproximativ 425, aproape jumătate din rețeaua totală existentă în acest moment, numărul accidentelor, victimelor și răniților a cunoscut o scădere susținută doar până în 2012, ulterior stabilizându-se și suferind doar mici variații, până în ziua de azi.

„Viteza neadaptată condiţiilor de drum”
O infrastructură rutieră dezvoltată scade riscul producerii accidentelor grave, iar statele dezvoltate din Uniunea Europeană raportează de obicei un număr mai mic de victime, însă reducerea numărului accidentelor depinde de cele mai multe ori de oamenii aflați în spatele volanului, cel puțin în România, așa cum o arată Buletinul de Siguranță Rutieră 2019 al Poliției Române.

În 2019, accidentele grave din România, soldate cu 1.864 de morți, s-au produs din 39 de cauze, însă șase dintre acestea adună majoritatea victimelor.

Viteza neadaptată la condițiile de drum (294 morți), traversarea neregulamentară de către pietoni (330 morți), pietonii aflați pe partea carosabilă (173 de morți), neacordarea priorității către pietoni (120 de morți), abaterile comise de bicicliști (116 morți) și depășirile neregulamentare (100 de morți) au provocat moartea a peste 1.130 de persoane.

Dintre acestea, viteza neadaptată la condițiile de drum și traversarea neregulamentară reprezintă peste jumătate din victimele de mai sus.

Dintre cele 8.642 de accidente grave produse în 2019, cele mai multe, 1.377, au fost din cauza vitezei neadaptate la condițiile de drum. 294 de oameni au murit și 1.475 au fost răniți în aceste accidente.

Potrivit Poliției Române, viteza neadaptată condiţiilor de drum reprezintă manifestarea unui cumul de posibile explicaţii: ignorarea unui comportament rutier preventiv, lipsa de experienţă în a conduce un vehicul, atitudini agresive sau teribiliste în conducerea autovehicului, altele asemenea posibile, având legătură nu atât cu conformismul normativ, ci, mai degrabă, este rezultatul unei evaluări inexacte a complexității situației traficului.

A doua mare cauză a accidentelor grave, traversarea neregulamentară, a fost prezentă în 1.176 de cazuri, soldate cu 330 de morți și 859 de răniți grav.
Sursa: Digi24