Primarul Timișoarei este preocupat de sport, atât de cel de performanță cât și de cel de masă. Într-o scrisoare adresată prim-ministrului României, Nicolae Robu îi cere acestuia să ia măsuri pentru finanțarea domeniului sportiv.

Iată scrisoarea:

Stimate domnule Prim Ministru,

Declinul continuu, deja de mulți ani, al sportului românesc este un lucru prea bine cunoscut. Dacă altădată, marile competiții la nivel continental sau planetar erau, pentru noi, românii, prilej de bucurie și mândrie, în ultimii ani, ele au ajuns să fie noi motive de mâhnire și, uneori, chiar de rușine. De emoția inegalabilă a intonării imnului nostru național și arborării tricolorului la cele mai înalte cote, am ajuns să mai avem parte doar cu totul și cu totul izolat.

Este ciudat cum putem noi, românii, de la oficiali, la simpli cetățeni, să avem pretenția de a fi cei mai buni din lume sau printre cei mai buni, bazat doar pe gloria înaintașilor! Pentru că altceva e clar că nu putem invoca în susținerea respectivei pretenții!

Ori, pentru ca un popor să poată face performanță sportivă, el trebuie să aibă o cultură a sportului, o infrastructură adecvată pentru sport și programe cadru în care sportul să poată fi practicat cu succes, atât la nivel de performanță, cât și la nivel de masă, pe toată paleta de vârste, începând cu cele mai fragede!

Desigur, toată lumea așteaptă, în toate, totul, de la Guvern, așa funcționând mentalul nostru colectiv. Și asta, deși este prea bine cunoscut că posibilitățile financiare ale Guvernului sunt mult sub ceea ce el are în sarcină, date fiind multiplele nevoi stringente ale țării, multiplele așa-numite priorități naționale.

Despre implicarea mediului privat, nu vorbim și, se pare -spun asta, cu amărăciune, după patru ani de insistență pe această direcție-, degeaba am vorbi, cu excepțiile de rigoare. Pe de o parte, societățile comerciale se dovedesc prea puțin interesate de fenomenul sportiv -din nou: cu excepțiile de rigoare -, ele având ca rațiune esențială de a fi producerea de profit, iar în sport, exceptând fotbalul de top -la care este imposibil de ajuns fără investiții uriașe prealabile -, neputându-se face profit.

Pe de altă parte, asociațiile și fundațiile de drept privat, ca organizații non profit, nu au nici ele cum să-și constitue venituri suficiente pentru a face față cheltuielilor cerute de sportul de performanță, mai ales în sporturile costisitoare, cum sunt cele de echipă, de fapt cele mai agreate de public: fotbalul, rugby-ul, baschetul și handbalul.

În această situație, o singură speranță mai rămâne: implicarea autorităților publice locale. Autoritățile publice locale -multe dintre ele, în orice caz- au resurse și au suport, ba chiar presiune, din partea cetățenilor creatori ai respectivelor resurse, să sprijine sportul, dar, de neînțeles, nu sunt lăsate să o facă, mai corect spus, nu sunt lăsate să o facă așa cum s-ar cuveni, cum o cer realitățile, cum cere performanța, cum presupune competitivitatea, de rânduiala legislativă. Vorbim acum despre sport, dar la fel stau lucrurile și în privința culturii și, de altfel, în orice privință. Este inadmisibilă și în flagrantă contradicție cu Constituția restricționarea prin diverse legi izvorâte evident din minți centraliste, total anacronice, a ceea ce pot face autoritățile publice locale, alese de cetățeni, cu resursele proprii, adică, cu resursele celor ce le aleg!

Domnule prim ministru, sunt convins că dv. vedeți lucrurile și le înțelegeți altfel decât predecesorii dv. Schimbați, domnule Prim Ministru, prin ordonanță de urgență -de la Parlamentul României nu putem avea nicio așteptare (nici) în acest sens!-, această legislație aberantă și veți descătușa România! Iar rezultatele -evident: pozitive!- se vor vedea imediat! Este simplu: nu trebuie decât să înlocuiți principiul „este permis doar ceea ce se spune că este permis (se spune prin legi, evident)”, cu principiul „este permis tot ce nu este interzis”, care și-a dovedit beneficitatea de atâtea și atâtea secole acolo unde a funcționat. Este inadmisibil ca în România momentului 26 de ani de la Revoluția Anticomunistă și implicit anticentralistă, antietatistă, forurile deliberative locale, alese de cetățeni, să nu aibă posibilitatea să decidă, în prezumpția de nevinovăție și de bună credință, dar și în totală transparență, evident, LIBER și nu doar în limitele a fel și fel de enumerări -implicit în limitele minților din care aceste enumerări au izvorât! -, ce este bine, ce este oportun, pentru comunitățile care le-au emanat.

Revenind la sport, domnule Prim Ministru, aveți în vedere că, nesprijinirea sportului are, de fapt, consecințe mult mai grave decât lipsa de competitivitate a națiunii noastre în întrecerile sportive cu celelalte națiuni – deși și aceasta, evident, este foarte gravă!-: tot mai mulți copii ai României sunt obezi, tot mai mulți tineri suferă de diverse boli străine altădată vârstei lor, tot mai mulți cetățeni de diverse vârste au o stare de sănătate precară! Și asta ar trebuie să ne alarmeze și mai mult și să ne determine să trecem urgent la măsuri remediative!

Cu încredere și speranță că veți fi sensibil la cele semnalate și veți interveni cu promptitudine, corectiv, asupra a ceea ce trebuie corectat, pentru binele sportului românesc și mult mai mult decât atât,

Prof.univ. dhc Nicolae Robu, primarul Timișoarei