După ani de năzbâtii și planări la limita rizibilului, onorabilul domn Nicolae Robu a ajuns acolo unde își dorea cel mai puțin să ajungă : în ghearele justiției!
Omul care și-a făcut azimut din cinstea și onoarea de care a dat dovadă de pe când era mic copil pe dealurile Bihorului a fost trimis în judecată, taman la cumpăna dintre ani.
Povestea cu casele înstrăinate ale Timișoarei e atât de veche, încât nici măcar primarul Oancea nu-și mai amintește de ea, asta deși, afacerea aceasta, și tenebroasă și rușinoasă, cam de prin descălecatul dumnealui în fruntea urbei a început să pută urât de tot.
A mirosit și mai tare în epocile primarului Ciuhandu, pentru ca, iată, în sfârșit, să explodeze în brațele șovăitoare ale lui Robu.
Omul nostru tocmai calcula, potopit de fericirea obținerii la pas a încă unui mandat, că primăria Timișoarei i s-a lipit de suflet ca marca de scrisoare, când vestea mizerabilă l-a făcut să se cutremure. ,,Ce voi face de acum încolo, dacă partidul îmi va cere să renunț la candidatură, încotro să o apuc” își va fi spus mereu, de atunci încoace, omul cu cinstea la purtător?
,,Cui mă lăsați, mizerabililor, când eu v-am făcut, oameni, două mandate la rând”, nu mă îndoiesc că le tot bate obrazul dl primar, colegilor sus-puși din PNL central.
Dacă te iei după alde Bușoi și Ben Oni Ardelean, vechii săi locotenenți din filiala locală, nimic si nimeni nu se va atinge de frizura mereu cochetă a domnului Robu.
Nici criteriile de integritate, în baza cărora însuși Ludovic Orban a trebuit să facă pași grei în spate în clipa în care, la fel precum actualul primar al Timișoarei, a fost trimis în judecată pentru presupuse fapte de corupție, nici alte nimicuri nu-i vor bara candidatura lui Robu, susțin cei doi aghiotanți ai săi.
N-ați înțeles probabil, că ceea ce era prilej de normalitate la băieții de la PSD, anume disprețul față de orice decizie a justiției pe când conduceau țara, era dezonorant pentru peneliști, doar când erau în opoziție.
Acum, potrivit domnilor Bușoi și Ardelean, să fii trimis în judecată pentru pretinse fapte de corupție, firește încă departe de a fi dovedite, dar nu despre asta e vorba aici, e o nimica toată pentru noul PNL! Cel de la putere, cel de azi, firește.
Pesemne, la mijloc e frica taberei Robu că filiala timișeană a PNL va fi confiscată, cât ai zice pește, de vechii pediști. E vorba de echipa grupată în jurul rectorului UVT, Marilen Pirtea, care a început să mârâie tot mai tare de la atâta așteptat ca lui Robu să-i fie frânt gâtul de unica armă ce-l putea arunca peste bord, Justiția.
Vocile din partid, de la centru mai ales, dar și de prin alte comitete și servicii, vorbesc, tot mai lipsite de prudență, că zilele lui Robu sunt, totuși, numărate, în fruntea PNL Timiș.
Altminteri, cine să-l oprească pe acest Arturo Ui al liberalismului bănățean din cursa sa de atacant pur-sânge, de goleador fară limite, dacă nu instanțele de judecată?
Poate domnul Fritz, veți spune, domnul german de la USR, despre care, în afară de postările pe Facebook, multe reușite și cu destulă audiență, altceva nu știe nimeni prin urbe ce mai face, de la o vreme încoace.
Cu un USR tot mai anemiat de ieșirile în decor ale lui Barna, Caramitru etc. și lipsit de susținerea unui partid puternic în teritoriu, bietul domn Fritz ar avea, totuși, niscaiva speranțe să-l bată pe Robu la alegerile din luna mai.
Oricum, candidatul USR a fost singurul care i-a băgat oleacă frica în oase lui Robu, în vremea din urmă, fiind și unicul personaj politic în stare să-i sufle primăria de sub nas liberalului, în cazul în care, sub presiunea lui Johannis, PNL va da o ordonanță pentru desfășurarea alegerilor în două tururi.
În final, două rânduri, nimic mai mult, despre băieții tineri care tocmai au acaparat PSD Timis. E vorba de reformatorii Alfred Simonis, Eugen Dogariu, și – ultimul, dar nu cel de pe urmă – Sorin Grindeanu, amorezat lulea, din nou, de partidul care l-a făcut om mare. Chiar prim-ministru, dacă ați uitat …
Dumnealor, ca orice reformatori de profesie, tocmai au trâmbițat în crucea dintre ani, că vor anunța, cât de curând, prin februarie, cum că vor scoate din joben nu unul, ci doi-trei chiar, candidati de top, cu care să-i alerge pe Robu, acesta fie și din postura de independent, și pe Dominik Fritz pe bulevardele Timișoarei, până când PSD Timiș va ajunge să câștige competiția.
Miracolul ar fi posibil, de ce nu, cu condiția ca domnii Simonis și Grindeanu să candideze în duet, cu vechiul curaj, de care îi știm mereu capabili, astfel, încât, imediat după Sfintele Paști, să poarte pe umeri crucea grea a guvernării Timișoarei.