Comuna Bănia din Valea Almăjului, a găzduit în acest week-end o sărbătoare importantă a locului, în fapt, un ritual de primăvară, cu profunde valenţe de fertilizare şi de îmbunare a Divinităţii pentru un an mai bun.
Zăpostitul sau Nunta Cornilor, după cum e cunoscută popular această sărbătoare, a fost reluată, cu câțiva ani în urmă, după o întrerupere de aproape 15 ani şi este unul din obiceiurile specifice acestei minunate Văi a Almăjului, o arie cu rezonanţe tradiţionale şi foclorice păstrate mult mai bine decât în alte părţi.
Zăpostitul este, totodată, şi ultima zi înainte de postul Paştelui când se poate consuma carne, motiv pentru care Nunta Cornilor parodiază o nuntă adevărată, aşa cum se organizau aici, în această perioadă a anului, cu sute de ani în urmă: cu porcul fript întreg pe brucă, cu răchie, cu tocma, cu naş şi, desigur, cu miri. Numai că astăzi, nunta este formată exclusiv din personaje masculine care interpretează şi rolurile feminine, spre amuzamentul locuitorilor comunei, participanţi la sărbătoare. Cu această ocazie se gătesc sarmale – de obicei, peste 1000, se taie porci, se gătește supă din găini de casă şi pilaf de orez cu friptură, totul pentru a fi servit seara, la balul tradiţional.
Alaiul tradiţional ia mireasa de acasă, în ritmurile fanfarei din Bănia, după care în centrul comunei, hora tradiţională încântă participanţii şi întreaga asistenţă.. După tocma (expresie populară pentru tocmeală) pentru mireasă se desfăşoară nunta efectivă a Cornilor, mascaţi, uneori grotesc, pentru a alunga spiritele rele, în cadrul unui ritual cu conotaţii precreştine. Atracţia sărbătorii o constituie cu siguranţă “strigarea darurilor” – în fapt scurte poezioare sau mesaje amuzante despre membrii comunităţii, toate însă conţinând un sâmbure de adevăr.
