Vile de lux, case istorice, şcoli, spitale… sunt doar câteva dintre miile de imobile din Timişoara care au aparţinut Primăriei Timişoara şi care au fost înstrăinate. Iar vânzările sau punerile în posesie au trezit suspiciuni în mintea şi celor mai naivi timişoreni. Timp de 4 mandate, fostul primar, Gheorghe Ciuhandu, alături de mai mulţi subalterni, ar fi ajutat la fraudarea actelor de vânzare-cumpărare sau de retrocedare şi au sărăcit oraşul cu 10.000 de clădiri. Oamenii au lansat acuzaţii, ziariştii au scris zeci de articole, dar casele dispăreau una după alta din inventarul municipalităţii. În materialul pe larg citiţi despre cel mai mare dosar de retrocedări suspecte, despre ce am avut şi ce-am pierdut şi despre cât de puţin am recâştigat.
DNA acuză, dar acuzaţii tot nu plătesc
Totul a început în 1996 şi le-a trebuit procurorilor anticorupţie peste 20 de ani ca să deschidă, pe bune, un dosar. Degeaba au fost audiaţi zeci de martori, chiar anul acesta, şi degeaba au fost puşi sub acuzare funcţionari din primărie şi Ciuhandu, că momentan nimeni nu a plătit pentru înstrăinarea de imobile. Procesul bate pasul pe loc.
Bomba a căzut la începutul acestui an. Procurorii au ridicat suspecţii şi i-au dus la audieri. Alături de ei, în dosarul de corupţie, este acuzat şi primarul de acum al Timişoarei, Nicolae Robu. Dar acesta spune că a vândut doar două apartamente şi că totul a decurs legal. Potrivit acestuia, ambele apartamente sunt modeste, vândute unor familii modeste.
„Fac această menţiune întrucât ancheta a fost declanşată în urma unor sesizări de vânzare de locuinţe foarte bune, la preţuri subevaluate, către persoane suspuse / potente financiar, presupus în condiţii de corupţie. Evident, nu este cazul, la vânzarea celor două locuinţe cu semnătura mea”, a explicat primarul.
Acesta mai spune că ancheta DNA este „firească şi total legitimă”.
„Asupra înstrăinării patrimoniului statului şi administraţiilor locale, mereu au fost suspiciuni şi DNA are chiar datoria de a face lumină. Eu însumi am cerut în 2013 să se facă lumină în această zonă atât de suspectă în percepţia publică. Eu nu sunt învinuit de nimic, nimeni nu este învinuit în această etapă a anchetei. Audierea mea a fost făcută în calitate de suspect, dată fiind semnătura mea pe cele două contracte. (…) În concret, cele două contracte semnate de mine au avut avize de legalitate de la jurişti, dar, ulterior vânzării, eu am cerut, în scris, suplimentar deci, să mi se garanteze că vânzarea s-a făcut legal. Şi mi s-a garantat!”, conchide edilul.
Procurorii DNA anunţă că în dosarul în care este cercetat actualul primar din Timişoara, Nicolae Robu, precum şi fostul edil, Gheorghe Ciuhandu, alături de alte persoane, se investighează modalitatea în care statul român a fost deposedat de 967 imobile, prejudiciul fiind estimat la 40 de milioane de euro.
Nicolae Robu, primar al municipiului Timişoara, Gheorghe Ciuhandu, fost primar, şi Martin Staia, fost director în cadrul instituţiei, sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată. În aceeaşi cauză, Dan Diaconu, viceprimar al municipiului Timişoara, şi Traian Stoia, fost viceprimar, sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
„În perioada 1996 – 2015, mai mulţi funcţionari publici din cadrul Primăriei municipiului Timişoara, precum şi alte persoane, şi-au încălcat atribuţiile legate de aplicarea Legii 112/1995 şi au deposedat Statul Român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al oraşului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului”, transmit procurorii DNA printr-un comunicat de presă.
În luna ianuarie 1996 a intrat în vigoare Legea 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului în perioada regimului comunist, act normativ care le dădea drept foştilor proprietari şi moştenitorilor lor să îşi redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile. Legea a dat dreptul chiriaşilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriaşi care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile şi le ocupau la acea dată, explică procurorii.
„Cu toate acestea, funcţionarii publici din cadrul Primăriei Timişoara au încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timişoara care nu au avut calitatea de chiriaşi la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 şi care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile. Funcţionarii din cadrul Primăriei Timişoara au vândut în mod fraudulos imobilele persoanelor în cauză, la preturi modice, stabilite în baza Legii 112/1995 şi HG 20/1996, deşi cunoşteau că respectivele dispoziţii nu aveau nici o aplicabilitate în privinţa acelor persoane. Prejudiciul total cu referire la deposedarea statului de cele 967 de imobile este estimat la aproximativ 40 de milioane euro”, arată DNA.
În dosar sunt cercetate şi alte persoane care, la data faptelor, erau funcţionari în cadrul Primăriei Timişoara.
„Am fost chemat aici în calitate de suspect în vânzarea unor case naţionalizate în perioada în care am fost primar. Reproşul este clasic: abuz în serviciu. Nu ştiu valoarea prejudiciului. Primăria a vândul 1300 de locuinţe şi acum e vorba de 60 de locuinţe. Nu am obţinut nimic. Cei care au încheiat contractele au apreciat că şi eu mi-am însuşit punctele lor de vedere pentru că aveau toate vizele şi viza de specialitate”, a declarat Gheorghe Ciuhandu.
Lanţul corupţiei – mâna dreaptă a lui Ciuhandu, dovedit corupt
În mandatele de primar a lui Gheorghe Ciuhandu nu a „lucrat” singur la retrocedarea miilor de clădiri. Alături de el au mai fost mulţi funcţionari care au făcut bănuţi frumoşi „ajutând”. Unul dintre cei asupra cărora au planat suspiciuni de corupţie a fost fostul director al Direcţiei de Patrimoniu, Nicuşor Miuţ.
După mulţi ani petrecuţi în liberatate şi după ce a părăsit Primăria, acesta a fost dus în faţa instanţei pentru corupţie, considerându-se că a prejudiciat bugetul local cu peste 220.000 de euro.
Anul acesta a venit şi sentinţa finală în dosarul Heaven, dosar mai vechi, în care DNA i-a trimis în judecată pe fostul director al Direcției Patrimoniu din Primăria Timișoara, Nicușor Miuț, pentru abuz în serviciu în formă calificată, alături de angajaţii muncipalităţii Petru Opra, Aurel Roşca Octavian, Valentin Marius Voicu şi Florin Chiriţescu. Aceştia au fost acuzaţi că au trucat licitaţia pentru baza sportivă unde se află clubul Heaven pentru a se asigura că va ajunge la firma omului de afaceri Dorin Epure la un preţ scăzut, ulterior contractul fiind prelungit fără licitaţie. În plus, societatea a utilizat o suprafaţă, 12.168 mp, mult mai mare decât cea menţionată în contract, fără a achita chiria aferentă acestei suprafeţe. Prejudiciul adus Primăriei Timişoara stabilit de DNA este de 850.350 lei, echivalent a aproximativ 227.366 euro. Nicușor Miuț a fost condamnat de Tribunalul Timiş la 4 ani de închisoare cu executare și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică la 3 ani după punerea în libertate.
Instituţii retrocedate şi datul din umeri al autorităţilor – cazul Casei de Cultură a Studenţilor
Un exemplu de indiferenţă din partea autorităţilor şi de aplicare precară a legii retrocedărilor este situaţia în care se află Casa Studenţilor din Timişoara. Imobilul din zona Sinaia, unde îşi desfăşoară activitatea sute de studenţi, actori, fotografi, jurnalişti, muzicieni sau artişti plastici, este şi acum în prag de evacuare. Iar responsabilitatea de a găsi un spaţiu nou pentru mutare este în sarcina Ministerului Educaţiei, care nu face altceva decât să dea din umeri.
Imobilul unde funcţionează Casa Studenţilor din Timişoara a fost retrocedat în 2005 către Ordinul Măicuţelor de la Notre Dame, reprezentate în instanţă de Episcopia Romano-Catolică. Cum activitatea studenţilor a funcţionat aici fără întrerupere din anul 1957 şi, în lipsă de un spaţiu suficient de mare şi disponibil, în 2006 au început negocierile pentru plata unei chirii. Mai marii Episcopiei nu au dat înapoi, iar contractul a fost semnat pentru plata unei chirii lunare de 18.600 de lei. Timp de 10 ani, Ministerul Educaţiei a achitat chiria. În total: 2.200.000 de lei. Ei bine, cu aceşti bani se putea construi de la zero un nou sediu pentru studenţii Timişoarei. Exact promisiunea neîndeplinită a Ministerului Educaţiei. Acum, cei 20.000 de tineri care învaţă sau fac artă aici se gândesc că vor ajunge în stradă.
Am pierdut mult, am redobândit puţin
Potrivit celui mai mare dosar de corupţie privind retrodările Primăriei Timişoara, oraşul şi toţi locuitorii lui au pierdut 10.000 de imobile. Multe au ajuns înapoi la proprietarii de drept, dar numărul celor care au intrat pe mâna samsarilor este şi el mare. Abia după schimbarea administraţiei, după alegerile din 2012, când a ajuns liberalul Nicolae Robu primar, s-a început o timidă luptă pentru recuperarea unor imobile asupra cărora planau suspiciuni sau măcar câştigarea proceselor de retrocedare.
Prima victorie a venit în 2013. Vila în care funcţiona cândva Grădiniţa nr. 1 de pe strada Mihai Viteazu nr. 17, a reintrat în patrimonial oraşului. Mai exact un corp al clădirii, dar autorităţile dădeau atunci asigurări că vor redobândi şi corpul A. Asta după ce municipalitatea a reuşit să arate în instanţă că imobilul a fost retrocedat supect.
„Nu mai are proprietarul inițial, dar nici primul cumpărător, pentru ca doamna Mihai Monica a vândut lui Cârpaci Claudiu, care este fiul lui Cârpaci Dulcea. La ora actuală, Primaria face demersurile necesare pentru a obține dreptul de a pătrunde pe teren și ulterior, după părerea mea, în următoarele 2 – 3 săptămâni vom deveni proprietari și pe prima clădire. A existat o anchetă care a ajuns la concluzia aceasta, noi trebuie să ne intabulăm și să obținem dreptul de superficie. Procuratura a făcut ancheta”, declara viceprimarul de la acea vreme, Traian Stoia.
Clădirea în care a funcționat Grădinița cu Program Prelungit nr. 1 de pe strada Mihai Viteazu nr. 17 a fost inițial proprietate privată. Statul român a intrat în posesia imobilului în urma unui proces cu proprietarul clădirii, care avea datorii uriașe la Finanțe.
Anul 2014 le-a adus două mari victorii edililor. Aceştia mai recuperează pentru patrimoniul local alte două clădiri importante. A fost oprită retrocedarea în natură a cazului Clinicii de Balneofizioterapie de pe bulevardul CD Loga. Clădirea a reintrat în proprietatea oraşului şi nu a ajuns în mâinile reclamanţilor. Foștii proprietari vor primi totuşi bani pentru casă, dar măcar acum clinica poate funcționa în continuare şi poate fi şi renovată din banii bugetului local.
„Am câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție un proces pentru clădirea de pe C.D. Loga nr. 42 unde este Secția Balneo a Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Noi obținuserăm anterior, în iunie 2013, la Curtea de Apel Timișoara, o decizie favorabilă, și anume ca reclamanta, Popescu Carina Magda, să primească despăgubiri pentru proprietatea respectivă, dar reclamanta a atacat această decizie la Înalta Curte. Înalta Curte s-a pronunțat în favoarea noastră, respingând recursul și lăsând definitivă și irevocabilă acea sentință a Curții de Apel Timișoara. S-a motivat că între timp s-au construit acolo clădiri care reprezintă mai mult decât 100% față de când proprietatea era a persoanei în cauză. Pe acest temei s-a ajuns la această concluzie de a se acorda despăgubiri, și nu restituire în natură. Nu noi trebuie să acordăm despăgubiri, ci statul român, prin Fondul Proprietatea, prin mecanismul în vigoare pentru despăgubiri. În 11 ianuarie 2008, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara a respins revendicarea doamnei Popescu Carina Magda și după s-a ajuns în instanță”, a explicat Robu.
După câteva luni, edilul şef anunţa din nou bucuros încă o victorie: „Noua victorie în lupta împotriva restituirilor ilegale” a fost anunţată de primarul Nicolae Robu pe Facebook. „Ieri, la Înalta Curte de Casație și Justiție, Primăria Municipiului Timișoara a repurtat o foarte importantă victorie, prin respingerea recursului d-nei Reiber (n.r. – Henriette Reiber, fosta proprietară) în dosarul privind Corpul de Chirurgie al Spitalului de Copii și revenirea definitivă și irevocabilă a imobilului în proprietatea Statului Român”, spunea atunci mândru edilul şef.
Şi anul acesta am primit o veste bună de la autorităţile locale. Una dintre marile clădiri chiar din centrul oraşului, care este extrem de degradată, a fost câştigată de Primărie, după mai multe procese de revendicare, şi acum va fi refăcută. Astfel, una dintre petele de pe faţa Timişoarei va dispărea.
„Cele trei corpuri de clădire ale Liceului Ion I.C. Brătianu sunt unele de referință în centrul Timișoarei. Litigiile de lungă durată cu privire la această clădire au împiedicat intervenția asupra ei, iar timpul și-a spus cuvântul. Odată cu finalizarea și câștigarea proceselor, în cursul acestui an, pentru Primărie, reabilitarea clădirii a devenit o prioritate. Iată că un prim pas, important, s-a făcut în aceste zile prin publicarea în Sistemul Electronic de Achiziții Publice a anunțului de participare pentru licitația de proiectare a reabilitării fațadelor și învelitoarei pentru toate cele trei corpuri de clădire. În condiții normale, în prima parte a anului viitor am putea porni execuția și pentru acest obiectiv”, a anunțat viceprimarul Dan Diaconu.
Din păcate rămân încă mii de vile şi case istorice care au intrat pe mâini nepotrivite şi care poate nu vor fi redobândite niciodată, nici de autorităţi şi nici de proprietarii de drept. O simplă plimbare pe bulevardul CD Loga atestă acest lucru.
Si Ciuhandu tot pe acasa???? Traiasca Justitia romana!