Reșița pe primul loc în țară între municipii privind numărul mare al migrației externe a populației. Peste 15% dintre reșițeni sunt plecați în alte țări.
Niciun alt municipiu din țară nu are o mai mare migrație externă decât Reșița, a precizat sociologul Bruno Ștefan la finalizarea centralizării informațiilor obținute în urma demarării studiului socio-demografic inițiat de Primăria Reșița în colaborare cu Universitatea ”Eftimie Murgu” din Reșița.
De ”Ziua Diasporei” la Reșița a fost prezentat rezultatul studiului care s-a dorit mai mult o cercetare a migrației externe a reșițenilor. Rezultatele arată că în cele 31.579 de locuințe unde operatorii (studenții de la UEM) au avut acces și au putut lua informații locuiesc 68 562 persoane. Numărul total al locuințelor din Reșița este de 33. 975, în procent de 8,3 % fiind nelocuite, un număr foarte mare. Peste 75 % dintre locuințele reșițenilor sunt proprietate, iar 269 de apartamente sunt sedii de instiruții.
Prin extrapolare s-ar ajunge la o populație a Reșiței de 73 795, ca cifră estimativă, pentru că nu se știe dacă în casele părăsite există același număr de locuitori ca în cele încă locuite. Doar despre 400 din casele goale s-au putut afla informații, în timp ce despre restul nu se știe nimic. Rezultatele aratâ că peste peste 11.000 de reșițeni sunt în afara țării, adică peste 15 % din populație.
Cartierele care înregistrează cea mai mare rată a migrație sunt: Secu – cu 25% din, Centru II Doman, MIcro II, Calea Caransebeșului – peste 16%, urmate în procente mult mai mici de celelalte cartiere.
Pe primul loc la țările vizate de reșițeni se află Germania, polul atracției, urmată de Austria și Italia. Vârsta celor mai mulți plecați peste hotare se situează între 20 și 24 de ani. Situația devine însă îngrijorătoare, cercetările arătând că dintre cei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care încă mai sunt în țară un procent de 50,7% își doresc să plece în următorii 3 ani.
Studiul mai arată că dintre cei plecați din Reșița doar 40 % lucrează, restul fiind copii, pensionari, sau soții casnice, iar printre cei care lucrează, doar jumătate au un contract permanent de muncă, adică 2.500 de reșițeni, 36,7% fiind sezonieri, iar 12,8% muncesc la negru. Referitor la activitățile pe care le desfășoară cei plecați la muncă, pe primul loc, la femei, se află menajul, iar peste 90% dintre bărbații plecați muncesc în construcții. Aproape jumătate dintre cei care muncesc au venituri între 500 și 1000 de euro pe lună, venituri mici, după părerea sociologilor.
Fenomenul nu se va opri însă aici pentru că s-a constatat că 13% dintre reșițeni își doresc să plece în următorii ani, mai mult de jumătate dintre tineri (20-24 ani) visând la o viață mai bună peste hotare, față de un procent de doar 8,2 %, dintre cei plecați care ar intenționa să se întoarcă în Reșița.
Sociologul Bruno Ștefan a făcut și o precizare legată de marja de eroare a acestei cercetări: ”Ne-am lovit de un refuz al unora, crezând că datele se folosesc împotriva lor, și a existat o reticență de a pune la dispoziție niște informații despre familii, despre gospodării, dar mai presus de toate a existat un număr mare de case pustii, la care noi nu am intrat, nu era nimeni și nu știam ce punct vom putea obține și aici au mers operatorii de zece ori până au reușit să găsească ceva, dar au găsit foarte puțin și de aceea datele pe care vi le prezint acum au o marjă de eroare care nu-i imputabilă nouă, noi ne-am dus la casele respective dar chiar nu am avut de unde să luăm informații și atunci avem o eroare mai mare”, a explicat profesorul universitar.
