Nu doar zonele centrale ale oraşului oferă spaţii verzi de relaxare. Timişoara are o veche tradiţie în amenajarea de parcuri, adevăraţii plămâni ai urbei. Acum șapte ani, edilii din acea vreme inaugurau Parcul Uzinei, cunoscut şi sub denumirea de Parcul Stonehenge, un spaţiu plăcut de recreere pe malul Begăi, în locul unui teren viran plin de bălării.
Deşi nu puteau fi suspectaţi de campanie electorală, pentru că totul se petrecea în 2009, la un an distanţă de alegerile locale, s-au găsit destule voci care să critice iniţiativa lăudabilă a responsabililor din primărie de a oferi cetăţenilor o oază de linişte aproape de marginea urbei.
Primăria Timişoara investit atunci 1.500.000 de lei plus încă 860.000 de lei plătiţi reatroactiv ca despăgubiri, în total peste 2.300.000 de lei, adică peste jumătate de milion de euro, la cursul de schimb actual, „bani aruncaţi pe geam” cum acuzau unele voci la acea vreme, inclusiv din mass-media.
Cert este că edilii au transformat un teren viran, de aproape 18.000 de metri pătraţi, într-o bijuterie care completează salba de parcuri de pe malul Canalului Bega. Parcul se află între Uzina de Apă şi Podul Mihai Viteazu (str. Dorobanţilor). Tehnic vorbind, forma alungită a terenului a impus împărţirea parcului în mai multe zone.
Amenajarea lui a adus elemente noi, care nu se mai regăsesc în celelalte parcuri din Timişoara, prin patru amenajări principale (de la pod spre Uzina de Apă):
– Primul element este amenajat în scopul unei funcţiuni socio-culturale şi recreative de tipul unui teatru în aer liber. Se creează astfel un punct major de interes şi de atracţie vizuală, care stârneşte interesul în descoperirea parcului. Apropierea de pod este avantajoasă şi pe timp de noapte, când, prin iluminarea coloanelor sale se creează un medalion foarte vizibil de pe pod.
– Al doilea element este reprezentat de un bazin cu trei trepte de apă, având rolul de a răcori aerul în verile toride şi a creşte umiditatea atmosferică.
– Un bazin ornamental central reprezintă cel de al treilea element, care, datorită formei neregulate, existenţei stâncăriilor şi a unui pod de trecere din lemn, dă senzaţia de lac natural.
– Punerea în valoare a Uzinei de Apă este realizată prin amenajarea unei alei de promenadă cu bănci pentru odihnă cu copertine, pentru a proteja vizitatorii de soare şi ploaie.
Chiar dacă, de-a lungul celor șapte ani de când a fost inaugurat, au mai fost ceva probleme şi a trecut printr-un proces de reamenajare. Acum e o adevărată încântare să-ţi petreci timpul liber din zilele senine de primăvară, vară sau toamnă pe aleile din parc. Grijă mare însă la orarul de funcţionare al parcului, adică între 7,00 – 15,00 şi 17,00 – 22,00! Nu ştim ce se întâmplă, ce pericole te pasc dacă te aventurezi în parc în afara acestui orar. Sau şi mai interesant este de văzut cine te opreşte să te plimbi prin parc în afara orelor de funcţionare că nu există gard care să te oprească.