Vestul României s-a dezvoltat puternic după aderarea României la blocul comunitar european, grație fondurilor nerambursabile. Statistica arată că patru județe din zonă au atras până acum peste 2 miliarde de euro, iar până în 2029 este prognozată o absorbție de încă 2 miliarde de euro.

O situație a Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest indică faptul că, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, cele patru județe componente ale organismului (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara) au avut o alocare bugetară de 643 de milioane de euro, negociată în prima fază.

Datorită faptului că au proiectele au fost scrise și depuse în timp util, sumele au fost suplimentate până la 920 de milioane de euro, rezultând o absorbție de 143% pentru întreg exercițiul bugetar.

„Practic, a crescut si alocarea și a fost și o supracontractare pe care guvernul a asumat-o din bugetul național.

În total, în cei 17 ani de la intrarea în UE, dacă e să o luăm așa, am absorbit peste 2 miliarde de euro net, bani pe care i-am investit într-o formă sau alta în regiune”, a explicat Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru Libertatea.

Cifrele din statistică mai arată că, prin POR 2014-2020, s-au realizat investiții în 874 de proiecte din regiune. Județul Timiș a atras 278 de milioane de euro, în Hunedoara au mers 270 de milioane de euro, în Arad – 186 de milioane de euro, iar în Caraș-Severin – 185 de milioane de euro.

Școli, spitale, tramvaie, autobuze, piste de biciclete

Cele 920 de milioane de euro din POR 2014-2020 au fost alocate atât pentru proiecte publice, cât și private. Spre exemplu, în domeniul infrastructurii și transportului au fost refăcuți aproape 400 de kilometri de șosea, dintre care 323 de kilometri de drumuri județene, și au fost cumpărate peste 200 de autobuze electrice și tramvaie, fiind construite piste de biciclete pe o lungime de 40 de kilometri.

Tot cu bani europeni au fost modernizate și dotate 17 ambulatorii de specialitate și 17 unități de primiri urgențe. 158 de ambulanțe au ajuns în cele patru județe din vestul țării cumpărate cu fonduri europene.

Au mai fost reparate, dotate sau construite de la zero 86 de școli, prin POR 2014-2020. Peste 10.000 de locuințe (apartamente) și 49 de clădiri publice au fost izolate termic pentru un consum mai mic de căldură. Bilanțul prezentat de ADR Vest, mai arată că au fost reabilitate 25 de monumente, iar în mediul privat au beneficiat de finanțări 470 de firme, fiind create peste 1.650 de locuri de muncă noi. Statistica indică că fondurile alocate vestului țării după intrarea în UE au fost cheltuite în totalitate și s-a reușit atragerea unor finanțări suplimentare.

Dacă în orașele mari, precum Timișoara, impactul banilor europeni este vizibil și a produs schimbări importante, în localitățile de mărime medie din regiune proiectele implementate în ultimul sfert de secol au schimbat viața comunității.

Sorin Maxim, directorul ADR Vest, susține că sunt zone în care sumele provenite din fonduri europene sunt de 40 de ori mai mari decât bugetul local dedicat investițiilor. Un exemplu de absorbție a banilor alocați de UE pentru modernizare este Hunedoara.

Printre altele, în oraș a fost restaurat Castelul Corvinilor, iar obiectivul a devenit punct de atracție pentru sute de mii de turiști anual.

„Valoarea produsă de castel, direct și indirect, este mai mare decât taxele și impozitele colectate de la cetățeni pe un an de zile. În jurul castelului au început să dezvolte lucruri frumoase, au început să se renoveze casele, au început să crească pensiuni, hoteluri.

Acesta este scopul revitalizării unui astfel de edificiu de patrimoniu. Îl reparăm pentru că devine o ancoră de dezvoltare”, este de părere Sorin Maxim.

„S-a trecut de la o abordare cantitativă la una calitativă”

Dacă la început proiectele erau mai simple din punct de vedere al condițiilor impuse, odată cu creșterea sumelor a crescut și complexitatea cerințelor.

„De la program la program, Comisia Europeană a pus tot mai multe condiții vizavi de mediu, de economie circulară, de impactul social. Lucrul ăsta a complicat puțin viața beneficiarilor, dar eu cred că și asta a fost o evoluție”, explică directorul ADR Vest.

Una din cerințele Comisiei Europene este ca proiectele care beneficiază de fonduri nerambursabile să fie mai „verzi” și cât mai digitalizate. „Și în zona privată au început să fie componente de inovare și de digitalizare, pe care Comisia le dorește reflectate în proiecte. În schimb, cele mai mari modificări sunt la zona publică.

S-a trecut de la o abordare cantitativă la una calitativă. Nu mai măsurăm doar ceea ce se numește kilometri sau metri pătrați, măsurăm și un impact al rezultatelor în zona socială și de mediu”, detaliază șeful ADR Vest.

Concret, când se modernizează o școală, nu se are în vedere doar modul în care arată clădirea.

Trebuie ținut cont de cât de eficientă e clădirea din punct de vedere energetic, dar și de cât de pregătiți sunt profesorii.

„Toate cerințele arată că am ajuns la un nivel de dezvoltare și ne aliniem standardelor europene. Privații s-au adaptat destul de repede la nevoi. În schimb, cred că în zona publică mai este mult de lucru”, susține Maxim.

Potrivit directorului ADR Vest, primăriile, consiliile județene și celelalte instituții de stat, plus Guvernul României sunt cei mai mari investitori în momentul de față, datorită sumelor pe care le pompează an de an în economia locală.

Probleme mari în zona publică „Pregătirea aceasta făcută de sistemul public este încă departe de ce ar trebui să fie

. Cred că ar trebui să fie un mecanism mai predictibil și mai bine ancorat la necesitățile timpurilor, care să pregătească resursă publică în mod constant. Lucrul ăsta nu se întâmplă.

Adică se vede clar că nivelul de pregătire în zona publică a scăzut și se pune foarte mare bază pe zona de consultanță, care din păcate nici aia nu e reglementată.

Nimeni nu poate să aibă garanția că un proiect de consultanță scris de cineva are o minimă calitate”, semnalează Sorin Maxim.

Directorul ADR Vest susține că o problemă a României în momentul de față este că „orice societate care apare pe piață și se numește firmă de fonduri europene și are un angajat care se semnează expert fonduri europene are acest drept fără ca cineva să-i conteste sau să-i valideze calitatea”.

„Asta nouă ne creează mari probleme în piață pentru că beneficiarii, fie că licitează, fie că fac achiziții directe, iau tot felul de firme, iar pe termen lung asta nu este un lucru foarte bun pentru că în felul ăsta se drenează competența dinspre zona publică spre privat și autoritățile nu rămân cu o capacitate minimă de a putea să ia decizii, măcar la nivel strategic”, a mai avertizat directorul ADR Vest.

Sorin Maxim crede că soluția pentru ca în instituțiile publice să fie oameni cu adevărat pregătiți pentru atragerea fondurilor europene este înființarea unui organism de instruire a personalului, într-o primă etapă, și crearea unor structuri la nivelul instituțiilor capabile să verifice proiectele întocmite de firmele private de consultanță.

Sorin Maxim are și un exemplu de succes în acest sens: compania de apă și canal Aquatim (subordonată Consiliului Local Timișoara), care a atras fonduri europene de peste 400 de milioane de euro. „Aquatim are un departament care scrie proiectele, inclusiv partea tehnică, iar rezultatele se văd. Cred că ar trebui să avem o instituție regională care să poată scrie o parte din aceste teme de proiectare, urmând ca anumite componente care sunt mai complexe să le poată face cu terți. Dar, neavând o garanție calității, evident că la final apar tot timpul modificări de contract, de ajustări, schimbări de soluții și asta necesită timp și bani. Cred că aici, în zona de formare, este foarte mult de făcut”, mai arată Sorin Maxim.

Marele câștig adus antreprenorilor de fondurile europene Giana Bălan are o experiență de 17 ani în domeniul consultanței în afaceri, specializându-se în accesarea de fonduri nerambursabile în domeniul privat. Experta a explicat pentru Libertatea că, pentru oamenii de afaceri români, accesarea de fonduri europene a fost un câștig imens. Iar acesta, susține Bălan, nu constă în primul rând în posibilitatea de achiziție a unor echipamente noi. „Realul câștig, dincolo de faptul că s-au putut face investiții mai calitative decât am fi putut să facem cu banii noștri, vine din zona de disciplină și educație antreprenorială. Fiind obligați să își gândească proiectele în perspectivă, să-și facă niște strategii de dezvoltare pe termen lung, să își elaboreze un plan de afaceri și să se țină de el sau dacă nu reușesc să se țină să ia măsuri din mers să le notifice finanțatorului, antreprenorii s-au educat și disciplinat financiar foarte mult”, explică Giana Bălan.

Consultanta spune că antreprenorii au învățat să își analizeze mai în profunzime afacerile, să lucreze cu specialiști și să apeleze la experți. „La proiectele europene de multe ori e nevoie să colaborezi cu mai mulți experți și în felul acesta tu, ca antreprenor, ai putut să vezi că există specialist pe financiar, pe protecția mediului, pe tehnologie, pe eficiență energetică. Pe termen lung poate fi un câștig pentru că antreprenorii învață să lucreze cu experți”, a subliniat specialistul în consultanță pentru atragerea fondurilor europene.

sursa: https://www.libertatea.ro/