Aproximativ cinci milioane şi jumătate de catalani au fost chemaţi duminică la vot, într-un referendum pentru independenţa faţă de Spania organizat de autorităţile regiunii, dar Guvernul de la Madrid consideră iniţiativa neconstituţională și a luat măsuri împotriva desfăşurării plebiscitului. Încă de la primele ore, Poliţia a intervenit în forţă, pentru a împiedica oamenii să voteze. Urne au fost confiscate, iar oamenii au fost bruscaţi de forţele de ordine. În jurul prânzului, Poliţia a folosit şi gloanţe de cauciuc. 465 de persoane au fost rănite în urma confruntărilor, potrivit guvernului separatist catalan.
Autoritățile centrale de la Madrid au mobilizat peste 30.000 de membrii ai Gărzii Civile (Guardia Civil) în Barcelona și celălalte orașe ale Cataluniei pentru împiedica referendumul pentru independență organizat de guvernul regional catalan. Presa a relatat despre ciocniri între membrii poliției regionale și poliția națională.
Guvernul catalan a decis ca votul să se încheie la 20.00, ora locală. Vor mai putea vota doar cei care sunt deja în secțiile de vot și așteaptă, a transmis purtătorul de cuvânt al Executivului catalan, Jordi Turull.
Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a negat duminică seara că în Catalonia a avut loc un referendum pentru independență, informează Reuters. Consultarea populară a fost „o parodie a înseși esenței democrației”, a susținut Rajoy. Acesta a declarat că majoritatea catalanilor nu au participat la consultarea populară, iar cei care au participat au fost păcăliți.
Un moment emoţionant. a fost atunci când mai mulţi poliţişti catalani au format un cordon pentru ca oamenii să poată vota în siguranţă. Dar unul dintre poliţişti a izbuncnit în lacrimi, moment în care un cetăţean vine şi îl îmbrăşţişează. Toată scena s-a desfăşurat în apaluzele celor din mulţime. Ulterior, un alt poliţist a venit lângă colegul în lacrimi, pentru a-l duce deoparte. O altă situație unică a fost cea în care pompierii u făcut scut uman în faţa jandarmilor, pentru a-i proteja pe cetăţenii. Ulterior, au apărut alte imagini în care şi pompierii au fost atacaţi.
Imagini care circulă pe Twitter arată o situaţie greu de imaginat, în Barcelona. Oameni paşnici dintr-o mulţime au început să cânte în timp ce membri ai Gărzii Civile erau în faţa lor. În replică, forţele de ordine au acţionat: au început să îi bată cu bastoane.
Pe contul de Twitter al Uniunii Gărzii Civile a fost postat un video în care membrii acestei structuri militarizate au un confict cu Poliţia catalană, numită Mossos. Pe de altă parte, poliţiştii catalani au transmis că au acţionat conform statutului juridic pe care îl au.
Guvernul catalan susţine că 73% dintre secţiile de vot au fost deschise, dar potrivit unor surse din Poliţie nicio secţie de vot nu a avut conexiune la internet, iar voturile au fost contorizate pe hârtie, cu pixul.
Scenarii posibile după referendumul privind independenţa Cataloniei
Mai multe scenarii politice rămân posibile după ziua de duminică.
Practic este sigur că un referendum credibil din punct de vedere al dreptului international nu poate fi organizat duminică, după ce Madridul a făcut totul pentru a-l submina.
Poliţia a confiscat milioane de buletine de vot şi a convocat 45.000 de oficiali. Listele electorale nu au fost publicate, iar susţinătorii taberei “nu” au anunţat căă vor boicota scrutinul.
Comisia Electorală, organism care garantează buna organizare a scrutinului, a fost dizolvat sub ameninţarea amenzilor.
Mii de poliţişti au ca misiune sigilarea secţiilor de vot.
Însă oficialii catalani au dat asigurări că referendumul va avea loc. ”În cele din urmă, vor fi 2.315 secţii de vot” pentru referendum, iar 5,3 milioane de locuitori vor fi chemaţi la urne, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului catalan, Jordi Turull, într-o conferinţă de presă organizată la Barcelona.
Între timp, preşedintele catalan, Carles Puigdemont, a declarat că este convins că toţi alegătorii vor fi paşnici duminică. “Nu cred că va fi cineva care să folosească violenţa sau care va vrea să provoace violenţă care să afecteze imaginea ireproşabil de pacifistă a mişcării de independenţă catalane”, a subliniat el.
Negocieri?
Cum este din ce în ce mai sigur că o parte dintre alegătorii catalani vor merge la urne (improvizate sau nu) indiferent de situaţie şi că ‘da’ va câştiga, ţinând cont că cei care se opun independenţei nu vor vota, liderii separatişti vor încerca să profite, chiar dacă nu vor proclama independenţa.
Dar cum ?
Prima opţiune ar fi un apel la mobilizare masivă în toată Catalonia, a explicat Gabriel Colome, profesor de ştiinţe politice la Universitatea autonomă din Barcelona.
Micul sindicat anarhist CGT a îndemnat déjà la o grevă generală începând din 3 octombrie, însă principalele organizaţii sindicale, UGT şi CCOO, nu au răspuns deocamdată apelului.
O grevă prelungită ar afecta economia spaniolă în ansamblu, în condiţiile în care Catalonia reprezintă 19% din PIB-ul naţional.
Manifestaţii şi tulburări?
Un scenariu cu manifestaţii de amploare şi tulburări rămâne posibil în acest context. Guvernul conservatorului Mariano Rajoy a trimis deja în regiune două treimi dintre poliţiştii săi antirevoltă. În total, aproape 10.000 de poliţişti şi membrii ai Gărzii Civile au fost trimişi în zonă, găzduiţi în mare parte pe feriboturi.
Pe fondul acestui scenariu de mobilizare masivă, separatiştii “ar încerca să negocieze” în chestiuni legate de autonomia şi finanţarea Cataloniei, a apreciat Colome.
Socialiştii au creat deja o comisie parlamentară la Madrid, pentru a dezbate schimbarea statutului regiunilor spaniole.
Unul dintre partidele separatiste catalane, PDeCat, a acceptat să participle la dialog, ceea ce ar putea fi un semn că cel puţin o parte din coaliţia care conduce Catalonia vrea negocieri.
Proclamarea republicii?
Pentru Rafael Arenas Garcia, profesor de drept la Universitatea Autonomă din Barcelona, o altă opţiune ar fi o proclamare unilaterală a independenţei, ceea ce ar obliga Madridul să reacţioneze.
Statul are, în această situaţie, posibilitatea de a suspenda autonomia Cataloniei şi să preia, de exemplu, controlul asupra poliţiei regionale.
De asemenea, ar putea să îi aresteze pe liderii catalani, precum pe preşedintele Carles Puigdemont, dar imaginea acestor separatişti înconjuraţi de poliţişti ar risca să facă înconjurul lumii şi le-ar da separatiştilor ocazia să “treacă de la logica independenţei la cea a apărării democraţiei împotriva unui stat represiv”, a afirmat Colome.
Alegeri anticipate?
Al treilea scenariu ar fi cel al dizolvării Parlamentului catalan, fără ca independenţa să fie proclamată, ar putea duce, mai devreme sau mai târziu, la noi alegeri regionale.
Separatiştii ar putea spera să câştige de pe urmele crizei din ultimele zile şi să obţină o majoritate mai puternică în Parlamentul regional să continue lupta pentru independenţă.
O româncă va deveni prima doamnă a Cataloniei dacă provincia își va câștiga independența
Marcela Topor, o româncă din Vaslui, este prima doamnă a Cataloniei și ar putea deveni cea mai importantă femeie din noua țară dacă, în urma referendumului, provincia din nord-estul Spaniei își va declara independența.
Soția lui Carles Puigdemont, președintele Cataloniei și cel care a inițiat referendumul de duminică 1 octombrie, este o româncă originală din Vaslui, Marcela Topor. Absolventă a Facultății de Limbi Străine din Iași, Marcela este motivul pentru care soțul ei vorbește pe lângă catalană, spaniolă, franceză și engleză și limba română. De altfel cei doi au călătorit foarte des la București înainte ca Puigdemont să fie ales președinte.
Cuplul s-a întâlnit în 1998, când atrăgătoarea moldoveancă, a călătorit în Catalonia alături de o trupă de teatru pentru a participa la prima ediție a Festivalului Internațional de Teatru amator Gerona (Fitag). Cei doi au povestit că atracția dintre ei a fost instantanee și după doi ani de relație, în anul 2000 s-au căsătorit în biserica Roses din Gerona și, după aceea, au făcut și nuntă pe rit ortodox în București. Împreună au două fiice: Magali, 8, căreia îi place să scrie povestiri și participă în mod regulat la concursuri literare și Maria, de 7 ani, care practică înotul. Ambele fete studiază în Escola Verd, o școală publică din Gerona fondată în timpul republicii.
În 2004, cei doi au înființat împreună „Catalonia Today”, un ziar gratuit în limba engleză, pe care românca îl conduce. De asemenea, Topor face interviuri în limba engleză pentru emisiunea „Catalan Connections”, care este difuzată de televiziunea El Punt Avui.