Lovitură a unui recidivist, la Timișoara! Un bărbat a povestit, pe rețeaua de socializare Facebook, o întâmplare neplăcută pe care a trăit-o într-una din serile trecute, la locul de muncă, situat în zona Pieței Unirii.
Psihoterapeut într-un centru specializat, timișoreanul a povestit cum vecinul său, un medic stomatolog, a fost ”vizitat” la cabinet de un hoț. Infractorul a pătruns în cabinetul stomatologic și a furat portofelul unui pacient. Peste câteva zile, hoțul a revenit la cabinet, în speranța că va mai fura și de la alți pacienți, dar între timp, cu ajutorul camerelor de supraveghere, medicul stomatolog și psihoterapeutul au reușit să-l recunoască. Când infractorul a pătruns în cabinet, cei doi timișoreni au încercat să-l rețină până la sosirea polițiștilor. A urmat un atac cu spray lacrimogen, urmăriri pe aleile din Piața Unirii și în cele din urmă sosirea unui echipaj de Poliție. Individul periculos avea la el atât spray-ul lacrimogen, cât și un cuțit și o bâtă de basseball.
După ce a fost dus la secție, unde polițiștii au constatat că e recidivist și eliberat din închisoare în 2018, infractorul a fost lăsat în libertate, conform celor relatate de timișoreanul Mircea Dragu, psihoterapeut. Redăm, integral, relatarea acestuia:
„Film de aventura Made in Tm/Romania, 2019:
Acum cateva zile eram plecat de la cabinet pentru niste probleme administrative si vorbeam la telefon cu sotia mea, care se afla acolo. In timpul convorbirii telefonice am auzit-o discutand cu cineva care intrase in cabinet:
-Buna ziua, pe cine cautati, cu ce va putem ajuta?
-Caut cabintul stomalogic.
-Afara si in dreapta.
Omul a plecat si noi am continuat convorbirea, cu mentiunea ei ca „tipul parea dubios”, ca aspect&comportament.
Seara, dupa ce am revenit la cabinet, m-am intalnit cu amicul si vecinul meu, medicul stomatolog. Omul nu era in apele lui, mi-a spus ca unui pacient i-a disparut portofelul din sala de asteptare in timp ce era pe scaunul de tratament, ca e o situatie neplacuta din toate punctele de vedere samd, ceea ce e de inteles. Fac legatura cu episodul de mai sus, ii spun ce si cum. Sotia mea il descrie pe „vizitator”: adult, fata rotunda, obosita, dintii stricati. Vecina de la etajul superior, dat fiind ca am avut recent niste tentative de spargere in cladire, are camera care acopera si accesul la etajul nostru. Pe filmare apar intrarea si iesirea personajului. Se anunta politia, dar pt ca hotul avea sapca si gluga, nu se vede fata, deci nu poate fi identificat.
Si asa a ramas. Pana azi, cand am terminat programul mai devreme cu o ora, asa ca am ramas la cabinet sa-mi pun hartiile in ordine. Sotia mea era intr-o incapere alaturata, avea o terapie online. Asta inseamna ca, daca as fi plecat, ar fi ramas sigura in tot cabinetul. In jur de ora 18:40 intra un barbat in cabinet. Ii ies in intampinare, il intreb ce cauta. Raspunsul, „cabinetul stomatologic”. Sapca pe cap, adult, dinti model „liviudragnea”, un pic alunecos. Brusc devin mai amabil decat cu restul oamenilor care incurca usile celor doua cabinete: „-Desigur, va conduc eu.” Cand ies cu el din cabinet, incepe sa vorbeasca la telefon si nu pare dornic sa intre la stoma. Insist, si cu aceeasi amabilitate accentuata, de tip balcanic, deschid usa la cabinetul stomatologic, de unde il chem afara pe colegul care lucra. „Suspectul” tot vorbind la telefon, incepe sa coboare scarile catre parter, eu merg dupa el, si ne urmeaza si vecinul.
Cand ajungem jos in fata cladirii verificam informatia daca este pacient (nu era) asa ca il anunt sa nu plece, pt ca o sa chem politia, ceea ce am si facut. In timp ce vorbeam cu politia la tel si ii spuneam doamnei locul unde suntem in Piata Unirii si ca tocmai am prins un hot, acesta a dat in fata colegului cu un spray lacrimogen. Am fugit dupa el, a dat din nou un jet de spray lacrimogen, de data asta catre mine. M-am ferit cat am putut, nu l-am luat chiar in plin, si am alergat mai departe dupa el, dar combinatia de spray lacrimogen si intuneric stradal (!!!) au facut sa ma impiedic de un opritor de pe strada Gh. Lazar, proces in care, dupa cum am observat mai tarziu, mi-am raschetat de bitum una bucata pantof si una bucata jacheta (complexul salvatorului se plateste 
. Noroc ca stiu sa cad. Am alergat dupa el impreuna cu amicul meu pret de doua strazi strigand sa opreasca cineva hotul, dar, desi era destula lume pe strazile aflate in intuneric, nimeni nu a intervenit, pana „la lumina”, pe pietonala, unde un tanar a incercat sa il opreasca, si a luat si el o portie buna de spray lacrimogen in fata. Daca nu ar fi fost interventia lui nu e sigur ca l-am mai fi prins. Dar asta (si parca a mai fost un baiat care nu a stat deoparte) ne-a dat ocazia sa-l ajungem, moment in care am avut o interactiune destul de dureroasa (pt el) pt domnul cu pricina, care insista sa nu astepte politia.
Am stat acolo pana a venit intamplator o masina de politie (erau de la rutiera, nu cei de la locala, unde am sunat) si a fost preluat de politie. Cam atunci m-au sunat si cei de la locala inapoi, dupa convorbirea intrerupta, si a venit o masina si de la ei.
Da, este recidivist, da, a fost eliberat in 2018 din puscarie. Nu, desi a fost dus la sectie, nu a fost retinut, in seara asta este pe strada si, desi il dor coastele si maxilarul si alte parti ale corpului, poate avea la el alt spray lacrimogen, un cutit, sau o bata de baseball, si poate sa va faca si dumneavoastra o vizita chiar acum.
As vrea sa ii spun tipului care ne-a ajutat sa il prindem ca ii sunt dator un litru de lapte (antidot pt spray-ul iritant) si cateva beri. Ca e un barbat adevarat si ca are inima mare (avea cam 60% din volumul recidivistului 
As vrea sa rog Primaria orasului meu drag, Timisoara, sa se ingrijeasca sa avem parte de iluminat stradal, inclusiv in zona Unirii. Si sa ii spun ca imi datoreaza o pereche de pantofi si una bucata jacheta, daca tot fac treaba politiei in timpul liber si nu beneficiez de indemnizatie pe haine.
As vrea sa fie politie pe strazi, sa nu ma tem pt copiii mei la ora 19 macar in zona centrala, si interventia sa fie intr-un timp mai bun decat sfertul de ora plus care a fost azi.
As mai vrea sa le transmit lui Tudorel Toader, lui Liviu Dragnea si votantilor lor ca asta fac din tara asta cu o astfel de atitudine fata de hoti(e). Si ca e normal sa plateasca ei, nu (tot) noi, pentru asta.
In plus, sper ca tot acest val de infractiuni (am citit foarte multe stiri cu violuri, talharii, chiar crime comise de infractori eliberati recent) va trezi revolta, „mania virtuoasa”, nu frica, in platitorul de taxe roman. Pentru ca ma tem ca tudoreitoaderii samd urmaresc inclusiv asta. Sa foloseasca infractorii recidivisti pt a intari ceea ce am pomenit recent tot aici, pe facebook: „mentalitatea de ostatic”.
Sa ne amintim ca nici un regim abuziv nu rezista fara supusi cu mentalitate de sclav, si nici o minoritate corupta nu poate conduce fara tacerea lasa a majoritatii. „Besides, in those days they had been slaves and now they were free, and that made all the difference, as Squealer did not fail to point out.” Keep that in mind, (inca) suntem, sau putem fi, oameni liberi”, a scris Mircea pe Facebook.