Reșița are, din păcate, tot felul de probleme. Cele economice primează, dar vin tare din urmă și depopularea, în consonanță, desigur, cu dispariția forței de muncă, mai ales cea calificată.
În aceste condiții, dacă vrei să redesenezi din temelii municipiul, e nevoie, susțin autoritățile, să știi exact cum stai, pentru a lua în calcul o strategie de dezvoltare eficientă. Ideea îi aparține primarului Ioan Popa, care demarează un recensământ local, lansând în acest context o invitație Universității ”Eftimie Murgu”, astfel că, începând de săptămâna viitoare, peste 300 de studenți vor fi implicați în cel mai amplu studiu socio-demografic de care Reșița s-a bucurat până acum. Autoritățile locale vor derula un recensământ al populației cu marjă de eroare zero, dacă se poate, care să corecteze ultima cercetare de acest fel realizată în 2011 de Institutul Național de Statistică, considerată a conține erori majore.
Rectorul UEM, prof. Andrade Bichescu, consideră o provocare realizarea unei cercetări socio-demografice la nivelul municipiului Reșița.
”Vom sprijini această inițiativă în realizarea unui barometru al comunității locale, spune Bichescu, o cercetare care să ne arate exact starea de fapt a orașului, rezultatele acestei cercetări urmând să stea la baza elaborării unei strategii de dezvoltare a Reșiței.”
Primarul Ioan Popa s-a întâlnit cu toți studenții implicați pentru a pune la punct ultimele proceduri în vederea realizării studiului. Edilul-șef spune că așteaptă cu nerăbdare rezultatele acestui studiu.
”Intuiția îmi spune că suntem mai puțini decât estimau datele din 2011 și vreau să știu exact câți am mai rămas în oraș”, susține primarul Ioan Popa.
Este pentru prima dată la nivel național când o localitate își realizează propriul recensământ cu resurse locale, în ce privește operatorii și susținerea financiară. Mai exact studenți ai unei universități locale. Așadar, la ușile reșițenilor vor poposi operatori studenți, însoțiți de un reprezentant al primăriei. Totul va dura cam trei săptămâni și va costa între 27 și 30.000 de euro, în condițiile în care ofertele din țară pentru o asemenea operațiune depășeau 50.000 de euro.