RATT este o vagaboandă albastră

În orașul nostru există o firmă, sau vorbind corect politic, de fapt este regie autonomă. De fapt este un mare nimic cu imagine supra umflată, cu pretenții la fel, ce încercă să nu facă mai nimic pentru cetățeni. Și îi reușește din plin, de o lungă perioadă de timp. Adică să nu facă nimic din ce ar trebui. Un transport civilizat și eficient pentru călători. Sigur că uneori mai greșesc și mai vine și câte un tramvai, dar nu este vreun merit al conducerii. Este doar jocul hazardului. Primăria este păcălită să creadă că are în subordine o regie de transport. Cea mai mică apăsare a lor este transportul. Iar despre subordonare, să fim serioși! Nici nu poate fi vorba!

RATT se poate asemui cu o stea. Nu e nimic poetic aici. În știință există noțiunea de stele albastre vagaboande sau vampir. Așa cum nu poate nimeni controla o stea vagaboandă, așa nici regia de transpot local nu răspunde la comenzile nimănui. Și la fel ca vampirul, doar parazitează o posibilă gazdă de resurse, fără a da ceva în loc.

E greu de închiput o perioadă mai lungă în care să meargă totul bine și toți călătorii să fie mulțumiți. Nu e sărbătoare mai mare sau eveniment să nu facă noi și noi gafe. Deraierile se țin lanț în unele locuri binecunoscute.

Marți la amiază, prima zi de muncă după Paște, călătorii așteptau în toate stațiile de pe traseul bulevardului Cetății să vină tramvaiul. Și, așa cum deja ne-a obișnuit, nu venea! Chiar două vehicule erau oprite pe traseu. După multe zeci de minute se aude un zvon: nu e curent. „Se mai întâmplă”, zice românul fatalist. În scurt timp (cam 50 de minute) apare un autobuz. De parcă ar fi venit direct din județul vecin. Sau poate atunci apărea mai repede. Lumea bucuroasă se bulucește în autobuz să meargă până în Piața 700 măcar, dacă nu până la AEM, unde aveau treabă. Bucuria s-a dovedit a fi de scurtă durată. După două stații, la intersecția bulevardului Bogdăneștilor cu al Cetății vine vestea de la șofer „Gata, până aici v-am adus, de aici aveți o mulțime de posibilități!” De parcă ar fi dus lumea în cârcă. Iar multitudinea de posibilități era una singură, bătrânul tramvai 5, ce circulă destul de rar. Și veșnic cu un singur vagon.

Un cuplu de bătrâni încercă un dialog. Au pierdut vremea degeaba. „Vrem să ajungem la gară. Cum facem?” Șoferul se dovedește și un om glumeț. „Mergeți drept înainte pe strada Hașdeu și la capăt încercați cumva să traversați liniile de tren!” Deci angajatul RATT are timp de poante, dar instigă și la încălcarea legii. Trecerea liniilor fiind o înfracțiune destul de gravă. Și oricum nu la îndemâna unor bătrâni cu baston.

În timpul acestor tărășenii iată apare și o mașină de intervenție ce vrea să repare linia de contact (sârma de sus). Cam la o oră și un sfert de la pana de curent. Dacă au fost anunțați de un sol pedestru acesta trebuia să facă maxim 20 de minute până la sediu și să cheme specialiștii. Se pare că solul a mai zăbovit pe drum la o bere!?. Sau nu s-a auzit de telefoane mobile la Regie de transport?!

Muncitorii se apucă grabnic de treabă. Fără glumă, chiar se mișcau cu rutină. Dar ghinion! Aveau și un fel de șef ce încurca treaba pe acolo. Un individ mai îndesat și cu un tricou de student avea pretenția de la șoferii din zonă ca aceștia să ghicească că el e șef. Sigur că nu avea o vestă de semnalizare sau alt marcaj special. Flutura un aparat (stație sau telefon) și se certa isteric cu conducătorii auto ce oricum nu-i încurcau munca. Lucrarea nu se afla deasupra carosabilului ci pe spațiul dintre sensurile de mers iar mașina platformă deja era pe poziția ei de lucru.

A fost un spectacol grandios și gratuit oferit de incompetența șefilor de la Regie. Iar ca toată povestea să aibă și un final frumos, la mai mult de două ore de la reluarea traficului în mod normal (un fel de a spune) în stația din „Piața 700” apărea pe unele panouri un anunț că există o defecțiune și nu se circulă către Torontalui. De fapt se circula.