Răspunsul potrivit la un act de mânărie politică

Citesc și recitesc, după ce l-am ascultat pe viu, discursul președintelui Klaus Iohannis legat de mânăria ”tacită” a majorității parlamentare pesediste din Camera Deputaților cu privire la aprobarea legii privind constituirea Ținutului Secuiesc ca o regiune autonomă, compusă din 8 ”scaune”, condusă de un președinte și un consiliu de autoadministrare.

Deși foarte scurt, discursul a stârnit numeroase controverse. Tocmai de aceea, l-am disecat în 5 părți, (redate în continuare, între ghilimele, cu italice) cărora le-am aplicat o sumară analiză personală.

1. ”Jó napot kívánok, PSD! Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României”.
O aprobare ”pe sub mână” a unui astfel de proiect de lege nu este, pentru o țară normală, cu un parlament adevărat, incredibilă??? Salutul în limba maghiară adresat partidului majoritar dezvăluie pe celălalt autor al acestei situații anormale.

2. ”PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca să dea Ardealul Ungurilor”.

Când țara arde, baba (cloanța) se scarpină ca să-i fie doar ei bine! Iuțeală de mână și nebăgare de seamă! Se vorbește aici de înțelegerea PSD-UDMR, cu aspect de iuțeală de acte și nebăgare (nevotare) de seamă în scopul unei aprobări tacite a legii cu privire la autonomia largă a Ținutului Secuiesc. Cine citește legea realizează că este vorba, în fapt, de un stat în stat, cu administrație cvasiseparată de cea a statului român.

3. ”Jó napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri?”
Aici este greu de spus dacă incisiva întrebare a președintelui României adresată președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, totodată președintele interimar al PSD, vizează fapte concrete sau este doar retorică.

4. ”Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă. De aceea, dragii mei, se înțelege acum poate mai bine de ce am vrut alegeri anticipate. Eu nu mai vreau ca problemele importante ale națiunii să fie hotărâte de PSD. Eu nu mai vreau ca această majoritate toxică pesedistă să hotărască împotriva României și împotriva românilor”.

Această ultimă probă de toxicitate pesedistă dovedită, după șirul înspăimântător de fente politicianiste derulat de-a lungul ultimilor ani, îl face pe Klaus Iohhanis să ne spună clar și răspicat, în stilu-ui deja binecunoscut, că partidul încă majoritar în Parlament este dăunător națiunii române și nu a greșit deloc când a dorit alegeri anticipate.

5. ”Este inadmisibil așa ceva și, până când sunt eu Preşedintele României, o astfel de lege nu va exista”.
Opțiunea președintelui României este fără echivoc. Nu lasă loc de interpretări, pertractări, amânări.

Date fiind reacțiile liderilor politici români implicați în mânăria ”tacită” la discusul răbufnitor al președintelui, îmi permit un scurt comentariu. Este o ipocrizie în linia tipică a PSD-ului să faci o comparație între președintele Iohannis și marele demagog CV Tudor. Partidul România Mare nu a fost decât aripa patriotard zgomotoasă a PCR -ului cu nume schimbat, condus de către domnul Ion Iliescu! A mai fost și bucuria UDMR-ului care așa se putea victimiza, peste tot în lume, cât este de persecutat în România! Să fim serioși! Ce rău concret le-au făcut udemeriștilor peremiștii lui Vadim, în afara gargarei aducătoare de voturi și pentru unii și pentru alții? Domnule Ciolacu, ia priviți în jur să vedeți câți fruntași PRM, câte foste feblețe ale lui CV Tudor aveți acum în ierarhia de jos până sus a propriului partid!

Nu are nici un rost să comentez declarațiile altor mincinoși notorii, consacrați ca atare, din micile partide parlamentare rozalii aliate PSD-ului. Sunt, ca de obicei, toți pe modelul cățelușului cu păru creț prins cu rața-n gură, deși se jură că n-o fură!

Pe același model este mesajul domnului Hunor Kelemen, președintele UDMR: ”Klaus Iohannis, isterizat și nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul”… Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”… „Președintele trebuie să-și ceară scuze pentru acest derapaj periculos”.

Nervos poate că a fost domnul președinte, dar ”isteric” nu! Nu cred că există psihiatru pe fața pământului care să îl poată încadra pe Klaus Iohannis la categoria isterici! A fost amar revoltat ironic, ceeace este cu totul altceva. De ce este ”nedemnă” declarația? Ce ”dezinformare grosolană”? Păi a spus concret că este vorba de o lege prin care se dă autonomie largă Ținutului Secuiesc! Că nu este vorba în proiectul de lege de întreg Ardealul? Dar teritoriul locuit majoritar de secui este în inima Ardealului! Să-i fie permisă această exagerare domnului Iohannis, dacă tot era, cum spune domnul Hunor, ”nervos”! Dar chiar nu avea motive să fie nervos când află în ultimul moment ce aprobări ”tacite” se întâmplă în Parlamentul României? Ce ”instigare”? Pe cine și împotriva cui a instigat Unde a ”derapat periculos”? Oare nu trebuie președintele să vegheze la respectarea Constituție? Nu este legea în cauză un derapaj periculos de la actuala Constituție a României?

Este evident că liderii UDMR doresc o separare cât mai completă a maghiarilor de românii din România, motivată elegant în preambulul legii inițiate de doi deputați UDMR: ” în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare”. Autodelimitarea elitistă maghiară pare deja înrădăcinată: dovada recentă este trista întâmplare din această iarnă, de la Ditrău, Harghita, cu cei doi asiatici năcăjiți respinși de comunitatea locală, deși voiau doar să muncescă cinstit și legal.

Despărțirea de români au afirmat-o de mult timp, ori de câte ori au avut prilejul, liderii maghiari din România, spun maghiari pentru că România, spre deosebire de alte țări cu minoritate maghiară, a permis etnicilor maghiari cetățeni români obținerea și a cetățeniei maghiare. Și este limpede că din acel moment, al dobândirii dublei cetățenii, frații noștri maghiari din România au devenit mult mai sinceri față de conlocuitorii români.

Cel puțin deocamdată, această lege a autonomiei Țării Secuilor este neconstituțională și acest lucru ar fi trebuit să îl cunoască atât inițiatorii legii cât și cei care au permis rostogolirea ei ”tacită” prin Parlament.

Este evident că pe măsură ce se apropie centenarul tratatului ”Trianonului”, care a stabilit actuala împărțire teritorială a Europei, acțiunile liderilor maghiarilor frustrați ”de pretutindeni”, sub directa conducere a ”okos”-ului prim ministru al Ungariei, Orban Victor, vor continua, cu o intensitate, diversitate și dibăcie tot mai bine exprimate. Ceea ce pentru români este o aniversare, pe care, din nefericire, nu știm, se pare, să o sărbătorim, măcar printr-o corectă și amplă informare, pentru maghiari este o comemorare pe care o doresc, se pare, cât mai zgomotoasă, mai plină de acțiuni concrete, pe care le consideră revendicative. În timp ce noi, românii, le apreciem, mai degrabă, vindicative.

Subsemnatul, român originar din locurile de baștină ale marelui Eftimie Murgu, cel atât de frâmântat, de-a lungul extraordinarei și spinoasei sale vieți, de relațiile cu maghiarii, îndrăznesc a spune: recunoscând cele bune din trecutul mileniu, trecând peste cele rele, nu ar fi oare mai bine ca în noul mileniu (ca să parafrazez numele noii catedrale maghiare construite de guvernul maghiar la Timișoara…) să gândim, atât românii cât și maghiarii, și să făptuim împreună, astfel ca cele rele să se spele, iar cele bune să se-adune?