Redăm, integral, mai jos, punctul de vedere al Asociației Piesagiștilor din România, despre tăierile de arbori din ultima vreme, din Timișoara.
„Stimați timișoreni,
Tot mai mulți dintre noi resimțim scăderea calității condițiilor de viață în municipiul Timișoara, afectată de supraîncălzirea orașului și crearea efectului de seră, creșterea poluării atmosferice și fonice, lipsa zonelor bogat oxigenate și umidificate. Impactul acestora asupra sănătății noastre este major și este anunțat de numeroase instituții, organisme, studii și rapoarte:
– Direcția de Sănătate Publică Timiș atenționează asupra dinamicii ascendente a îmbolnăvirilor aparatului respirator și a cancerului pulmonar, datorită creșterii gradului de poluare atmosferică în oraș, în special a particulelor în suspensie PM (Fig.1). În cazul indicatorului PM10 (particule grosiere), acesta a înregistrat depășiri repetate a valorii-limită zilnică admisă de 50 μg/m3, (conform Legii nr.104/2011), recomandându-se eforturi consecvente de reducere a poluării aerului în Timișoara.
Totuși, în ultimii ani, dezvoltarea infrastructurii rutiere locale a dus la creșterea traficului autovehiculelor și implicit la creșterea cantității de poluanți eliberați în atmosferă (prin arderea combustibilului fosil), științific demonstrat a avea un efect nociv major asupra sănătății umane, în speță scurtarea duratei de viață a populației. În același timp, datele referitoare la calitatea aerului în Timișoara sunt înregistrate de 4 stații de monitorizare a aerului dar, doar 2 stații înregistrează date legate de indicatorul PM10, respectiv TM5 și TM2.
O rapidă analiză a datelor existente pe site-ul www.calitateaer.ro indică carențele monitorizării și nivelul de concentrație zilnică a PM10, aflat tot timpul la un pas de a depășii limita admisă. Surse: Raport-Analiza stării de sănătate a populaţiei judeţului Timiş, DSPT Timiș.
– Planul de acțiune pentru reducerea zgomotului din municipiul Timișoara evidențiază depășiri constante ale limitelor de zgomot admise (maxim 30 dB noaptea şi 40 dB ziua, conform legii).
Efectul direct al poluării fonice asupra stării de sănătate umane provoacă la un nivel >45 dB perturbări ale somnului, >55 dB a comunicării și >65 dB risc pentru sănătate. Sursa:
https://www.primariatm.ro/index.php?meniuId=2&viewCat=1314, Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației
În același timp, și în același oraș, limpede se observă și o epuizare constantă a resursei spațiilor verzi urbane: reducerea suprafețelor, defrișări și tăieri incorecte asupra coroanei arborilor (reducerea volumului foliar), plantarea speciilor cu valoare ecologică mică, întreținerea minimală sau ne-întreținerea spațiilor verzi existente, diminuându-se astfel, rolul și funcția spațiilor verzi în asigurarea calității vieții. Ceea ce devine irațional, din moment ce sunt universal demonstrate beneficiile spațiilor verzi asupra FACTORILOR DE MEDIU, influențând direct și în timp real starea noastră de sănătate, afectată după cum s-a indicat anterior de scăderea confortului urban.
În momentul în care, tot mai multe orașe din lume își întăresc infrastructura verde (ca soluție pentru diminuarea impactului negativ generat de încălzirea globală și poluare) prin aplicarea soluțiilor bazate pe natură (nature based-solutions) și plantări masive de arbori, municipiul Timișoara o sărăcește! În ce sens? A se vedea recentele lucrări executate la infrastructura rutieră din zona Punctelor Cardinale, str. Martin Lutherși str. Michelangelo, precum și alte „modernizări” din anii trecuți, care au dus la reducerea suprafețelor de spațiu verde și la defrișarea a numeroși arbori maturi și sănătoși.
Dar, în fapt, infrastructura verde a municipiului Timișoara sărăcește datorită unei ADMINISTRĂRI IRESPONSABILE A SPAȚIILOR VERZI. De ce iresponsabile? Pentru că după cum arată Tribunalul Timiș, evidența spațiilor verzi din Timișoara constituită în Registrul Local al Spațiilor Verzi este NELEGALĂ. Adică, pe lângă lucrările care afectează nociv spațiile verzi, de multe ori încălcând legea, inclusiv instrumentele administrative folosite de autoritatea locală pentru o bună gestionare a potențialului spațiilor verzi cu implicații asupra siguranței și calității vieții sunt neconforme din punct de vedere legal.
În ceea ce urmează, vom expune soluția în primă instanță a acțiunii în contencios administrativ formulată de către Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Primăria Municipiului Timișoara, având ca obiect anularea act administrativ HCL nr.459/2017 privind aprobarea Registrului Local al Spațiilor Verzi din Municipiul Timișoara – parcuri și scuaruri la 19 obiective și constituirea Registrului Local al Spațiilor Verzi din Municipiul Timișoara în formă completă și actualizată.
Conform art. 16 din Legea nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, autoritățile administrației publice locale au obligația să țină evidența spațiilor verzi de pe teritoriul unităților administrative prin constituirea Registrului Local al Spațiilor Verzi (denumit în continuare RLSV), pe care îl actualizează ori de câte ori intervin modificări.
În acest sens, după 7 ani de la obligația instituită prin lege (normele au fost aprobate prin Ordinul MDRT nr. 1466/2010 pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 1.549/2008 – aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spațiilor verzi), Consiliul Local al Municipiului Timișoara a adoptat în decembrie 2017, Hotărârea nr.459 privind aprobarea Registrului Local al Spațiilor Verzi din Municipiul Timișoara – parcuri și scuaruri la 19 obiective respectiv: Parcul Muzeului, Parc Alpinet, Parc Botanic, Parc Campus Universitar, Parc Central (Scudier), Parc Centru Civic (Cetate), Parcul Copiilor, Parc Ilsa, Parcul Rozelor, Parcul Stadion, Parcul Tineretului, Parcul Universităţii, Parcul Vasile Pârvan, Scuar Bastion, Scuar Bihor, Scuar Doina, Scuarul Operei, Scuarul Piaţa Crucii, Piaţa Plevnei.
Prin elaborarea RLSV, Primăria Municipiului Timiș și-a asumat următoarele obiective stabilite prin lege, conform art.3 din Ordinul MDRT nr. 1466/2010, respectiv:
-„protecția și conservarea spațiilor verzi pentru menținerea biodiversității lor;”
-„menținerea și dezvoltarea funcțiilor de protecție a spațiilor verzi privind apele, solul, schimbările climatice, menținerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătății populației, protecției mediului și al asigurării calității vieții”;
-„elaborarea și aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea și menținerea spațiilor verzi în starea corespunzătoare funcționării lor”, […], unde RLSV se constituie ca o componentă a unui sistem informațional de evidență și inventariere sistematică a terenurilor din intravilanul localităților definite ca spații verzi, cu rolul de a proteja și dezvolta beneficiile spațiilor verzi asupra populației și mediului.
În fapt, RLSV este o bază de date care expune în detaliu situația fiecărui teren definit ca spațiu verde, conform prevederilor legale, de la suprafață și proprietate până la specia fiecărui arbore, dimensiunile trunchiului și a coroanei, starea de viabilitate și riscurile potențiale și evaluarea gradului de întreținere. Astfel se poate concluziona că, RLSV aferent municipiului Timișoara este un instrument care ar trebui să indice situația reală din teren a spațiilor verzi după anul 2010 și nu cea din dintr-o perioadă anterioară!
Analiza realizată de către echipa AsoP Vest asupra RLSV a municipiului Timișoara, un important instrument administrativ cu rol în protecția și dezvoltarea beneficiilor spațiilor verzi asupra populației și mediului, a scos la iveală numeroase nereguli, care au fost validate de către Tribunalul Timiș, prin Sentința civilă nr. 385 din 11 martie 2019.
Motivele invocate de instanță, referitor la nelegalitatea actului administrativ sunt atât de natură procedurală, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unor aspecte procedurale pentru aprobarea HCL 459/2017 (lipsa raportului comisiei de specialitate și a avizului comisiei de specialitate, lipsa referatului de verificare și recepție a lucrărilor), cât și de fond, adică de conținut. Acestea din urmă sunt cele mai importante datorită efectului direct asupra stării noastre de sănătate.
Cum să înțelegem hotărârea instanței și cum ne afectează?
– Tribunalul Timiș a găsit întemeiate criticile formulate de către AsoP Vest legate de caracterul incomplet al RLSV. Acesta este întocmit pentru 19 parcuri și scuaruri (adică pentru 14,99% din suprafața totală a spațiilor verzi din Timișoara, conform situației din 2016), deci într-o formă parțială, ceea ce creează o situație problematică a spațiilor verzi din municipiu.
În sensul că, unele spații verzi sunt recunoscute ca atare ca urmare a aprobării RLSV, pe când celelalte nu sunt recunoscute de administrație și prin urmare nu beneficiază de protecție juridică și de măsurile de protecție instituite în favoarea lor de Legea 24/2007. Ce impact decurge din această situație? Spațiile verzi neincluse în RLSV nu sunt protejate, sunt vulnerabile și expuse la presiuni imobiliare, la dezvoltarea infrastructurilor, mai ales cea rutieră, reprezentând terenuri de sacrificiu. A se vedea lucrările recent executate la infrastructura rutieră din zona Punctelor Cardinale, str. Martin Luther și str. Michelangelo.
– Instanța nu poate gira pentru legalitatea HCL 459/2017 prin care a fost aprobat un RLSV neactualizat. Nu s-a făcut dovada că municipiul Timișoara deține un RLSV actualizat, conform prevederilor art.16 din Legea nr. 24/2007 „ (1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să țină evidența spațiilor verzi de pe teritoriul unităților administrative, prin constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări.”
Ce s-a întâmplat în fapt? În perioada 1999-2004 a fost elaborat Cadastrul Verde pentru municipiul Timișoara (demers nereglementat prin lege), apoi datele au fost preluate în 2014 la așa zisa întocmire a RLSV (obligație legală), denumită Registrul local a Spațiilor Verzi, Municipiul Timișoara, Faza: Actualizarea lucrării Cadastru Verde existent (parcuri) pe baza datelor existente la beneficiar. Din analiza celor două materiale se observă schimbarea formei de prezentare a datelor nu și informația. Astfel, RLSV adoptat prin HCL în anul 2017 conține date privind vegetația din perioada 1999-2004, expuse în lucrarea de Cadastru Verde, un fel de Aceeași Mărie, dar cu altă pălărie! Cum ne afectează?
Primăria Municipiului Timișoara administrează spațiile verzi din orașul nostru după o evidență din anii 1999-2004, deci după situația și riscurile identificare în acea perioadă. De atunci nu se mai cunoaște care este starea reală a spațiilor verzi, primăria nu a mai luat în calcul modificările substanțiale ale vegetației, care afectează funcționalitatea generală. Ca și cum ar administra un organism după analizele făcute acum 15 ani! Intervențiile agresive asupra arborilor „motivate” de „îmbătrânirea”, „expirarea” lor și de riscul la prăbușire în cazul condițiilor meteorologice extreme, ascund de fapt alte cauze și nu un risc real, cunoscut și evaluat de către specialiștii Primăriei Municipiului Timișoara.
– Instanța consideră referitor la Cadastrul verde, a fi primit ca fiind cel mult o evidență a spațiilor verzi, evidență care nu a fost întocmită și nu respectă cerințele și din Legea nr. 24/2007 și din normele tehnice aferente, așa numitul cadastru fiind anterior instituirii obligației de a constitui RLSV. Observație Cadastrul Verde nu este Registrul Local al Spațiilor Verzi!
– HCL nr. 459/2017 privind aprobarea Registrului Local al Spațiilor Verzi din Municipiul Timișoara – parcuri și scuaruri la 19 obiective respectiv: Parcul Muzeului, Parc Alpinet, Parc Botanic, Parc Campus Universitar, Parc Central (Scudier), Parc Centru Civic (Cetate), Parcul Copiilor, Parc Ilsa, Parcul Rozelor, Parcul Stadion, Parcul Tineretului, Parcul Universităţii, Parcul Vasile Pârvan, Scuar Bastion, Scuar Bihor, Scuar Doina, Scuarul Operei, Scuarul Piaţa Crucii, Piaţa Plevnei” a fost declarată de către Tribunalul Timiș nelegală;
– Instanța a dispus anularea HCL nr.459/2017 privind aprobarea Registrului Local al Spațiilor Verzi din Municipiul Timișoara – parcuri și scuaruri la 19 obiective și a obligat MUNICIPIUL TIMIȘOARA, prin autoritățile administrației publice locale, la constituirea registrului local
al spațiilor verzi, ACTUALIZAT;
– Motivele invocate de către instanță sunt atât de natură procedurală – neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unor aspecte procedurale pentru aprobarea HCL 459/2017, cât și de fond, adică de conținut;
– Registrul Local al Spațiilor Verzi din Municipiul Timișoara adoptat în anul 2017 nu este complet, ci este elaborat doar pentru 14,99% dintre spațiile verzi din oraș și nu este actualizat, conține informații referitoare la vegetație din perioada 1999-2004;
– Tolerarea unui act nelegal, înseamnă și îngăduirea unei administrări iresponsabile a spațiilor verzi, care înșală și pune viața cetățenilor în pericol!
– Primăria Municipiului Timișoara „protejează” și „dezvoltă” beneficiile spațiilor verzi asupra populației și mediului folosind informații de acum 15 ani. Primăria Municipiului Timișoara nu deține informații legate de situația reală din teren, din prezent, a vegetației urbane de pe domeniul public, nici măcar de acum 12 ani, după intrarea României în Uniunea Europeană!
– Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest solicită Primăriei Municipiului Timișoara constituirea Registrului Local al Spațiilor Verzi din Municipiul Timișoara în formă completă și actualizată, cu date din prezent, conform reglementărilor în vigoare*.
– Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest încurajează implicarea societății civile și a locuitorilor cetății, în vederea protejării și monitorizării calității spațiilor verzi, astfel încât această infrastructură a orașului sa fie conservată și dezvoltată în beneficiul creșterii calității vieții în prezent și viitor (Art. 5 (g) Legea nr.24/2007).
*Notă informativă: Consiliul Local al Municipiului Timișoara a făcut recurs în luna iulie a.c., împotriva Sentinței civile nr. 385/2019 pronunțată de către Tribunalul Timiș, invocând hotărârea judecătorească nelegală și netemeinică.