Consilierii locali ai Primăriei Moșnița Nouă, Remus Petruse, împreună cu Ioan Sorincău au depus, marți, 20 martie 2018, la secretariatul instituției, „Declarația de Reunire” cu Republica Moldova, actul simbolic urmând să fie înaintat pentru semnături Consiliului local Moșnița Nouă, în cadrul ședinței care se va desfășura joi, 21 martie.
Dacă documentul va fi semnat de consilierii locali, Moșnița Nouă va deveni prima localitate din mediul rural, a județului Timiș, care va adopta ”Declarația de Reunire” cu Republica Moldova.
Potrivit documentului, Consiliul Local al comunei Moșnița Nouă:
- Își exprimă solidaritatea deplină faţă de toate Consiliile Locale, Raionale și Judeţene din Republica Moldova și România, care și-au afirmat deschis declaraţiile de reîntregire naţională;
- Îndeamnă toate unitățile administrativ-teritoriale din Republica Moldova și România să urmeze cu încredere și curaj acest exemplu de demnitate națională;
- Condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă la 23 august 1939, pact care a dus la anexarea Basarabiei de către URSS, la arestări și execuţii publice, la deportări în masă, la înfometare și la deznaţionalizare;
- Solicită Parlamentelor Republicii Moldova și României să emită o declarație comună privind reîntregirea țării și a neamului românesc, după care să elaboreze și să aprobe în regim de urgență un pachet de legi privind Reunirea Basarabiei cu România.
„Generaţia de azi are datoria morală de a lupta pentru aceleași idealuri apărate cu preţul vieţii lor de înaintașii noștri. Poporul român nu poate sărbători Centenarul Unirii fără o parte din teritoriile românești, care au făcut obiectul marii sărbători de la Alba Iulia, în 1918. Să facem tot ce stă în puterea noastră pentru reîntregirea ţării în anul centenar 2018. Prin prezenta Declarație, ne asociem demersurilor primarilor din Republica Moldova (Basarabia) de a lupta împreună pentru recunoașterea valabilității actului Unirii, citit de bistrițeanul Iuliu Hossu, la 1 Decembrie 1918. Ne exprimăm dorința de a sărbători împreună Centenarul Marii Uniri, fără ca granița la Prut să mai existe pe pământul românesc.”