În ultimii ani, second-hand-urile cu articole vestimentare, și nu numai, au început, într-un mod rapid, să se răspândească în Timişoara. “Cheltuieli precum banii de chirie, facturile, mâncarea”, cred vânzătorii, sunt destul de costisitoare în raport cu salariul mic pe care îl au oamenii de rând în prezent, iar bugetul pentru achiziţionarea de haine şi încălţăminte rămâne restrâns de multe ori.
Dar nu este vorba doar despre un venit financiar mic. În Timişoara există şi magazine second-hand care vând accesorii şi îmbrăcăminte despre care se spune că aparțin unor brand-uri de firmă, la preţ ceva mai mare, dar nu la fel de ,,piperat” ca cele din magazinele cu haine noi. Second-hand-urile atrag clientelă de toate vârstele, chiar dacă unele dintre produsele oferite spre vânzare imită unele haine de firmă, şi nu sunt originale, aşa cum o arată etichetele lor.
În zonele Iosefin, Traian și Gara de Nord găsim cele mai multe magazine second-hand. Mai mult de atât, acest tip de întreprinderi comerciale au început, încet încet, să ,,răsară” și în centrul orașului, unul fiind situat pe strada Vasile Alecsandri, în zona Pieței Unirii, iar altul pe Bulevardul Republicii.
”Nu se aduc murdare (n.r. hainele), sunt dezinfectate şi au buletin care informează că sunt spălate. Toate vin spălate, multe dintre ele sunt şi călcate. Pantalonii nu prea sunt indicaţi, dar şi aceia sunt spălaţi. Vin toate hainele în saci, sigilate. Se pregătesc acolo, înainte să plece din Germania”, povesteşte o doamnă în vârstă, vânzătoare într-un magazin SH din Timișoara.
Chiloții și sutienele, printre ,,oferte”
Lenjeria intimă se găseşte şi la preţul de 1,5 lei. Dar oare se cumpără astfel de produse la mâna a doua? O comerciantă ne lămurește:
“Dar cum să nu? Se stă la coadă la ele, mai ales atunci când primim marfă. Se vând pentru că au calitate. În magazin dacă o luaţi şi o spălaţi de câteva ori, arată ca o broască (aşa se întind). De ce să te duci să dai 30 de lei când găseşti un sutien super. În prima zi dacă nimereşti la noi, găseşti sutiene cu etichetă de multe ori. Magazinul acesta e de 8 ani. Avem trei magazine, deci mai sunt încă două dincolo de piaţă, cu marfă nouă”, a relatat vânzătoarea.
Cozi și îmbulzeală pentru identificarea celor mai calitative produse
Ora 9 şi câteva minute, în Piaţa Maria: În faţa unui magazin second-hand care se deschide la 09.30 este îmbulzeală. Se aude că s-a primit marfă nouă din Germania.
O doamnă priveşte în vitrina prăvăliei: “Poşete, astea sunt numai din piele. În magazin gândeşte-te cât costă o geantă de piele şi cât costă aici. Oamenii vin şi pentru calitate. Hainele vin din străinătate. Degeaba dau 60-70 de lei pe o bluză. Am dat o dată pe o bluză 60 de lei şi după ce am spălat-o am zis că văd Bucureştiul. Vai de capul meu!”.
Uşile se deschid cu puţin timp înainte de programul stabilit, iar câţiva clienţi din mulţimea adunată aleargă spre produsele pe care au pus ochii. Majoritatea dintre ei sunt ajutaţi să îşi pună în saci tot ce au achiziţionat. Cu cât preţul este mai mic per bucată, cu atât numărul de produse cumpărate este mai mare.
În zona Zona Piața Traian găsim cele mai multe magazine second-hand. Majoritatea îşi atrag clienţii prin anunţurile afișate, pe care scrie cu litere mari: “Haine din import Germania”, “Am primit marfă nouă” sau “Preţuri mici”.
Clişeul: “De ce se cumpără?”, urmat de răspunsul: „Pentru că sunt calitative, durabile şi accesibile”, rămâne valabil în oricare magazin second-hand.
Preţurile articolelor de îmbrăcăminte noi, aduse din Germania, sunt de două sau chiar de trei ori mai mari faţă de cele achiziționate la mâna a doua.
