O primă ediție a unei manifestări jurnalistico-literare inedite se va desfășura vineri, 13 mai, la Soceni. Este vorba de „Atelierele presei bănățene – Presa țărănească din Banat“. Acțiunea se adresează jurnaliștilor și intelectualilor de ieri și de astăzi care în scrierile lor au oglindit satul românesc, în special pe cel din Banatul de Munte, cu oamenii săi, cu tradițiile și cultura tradițională, în organizarea jurnalistului Mario Balint, corespondent special al Radio România Actualități.
”De ce despre presa ţărănească? Spune Mario Balint. Pentru că aceasta este un fenomen unic pe teritoriul actual al României, iar Gabriela Şerban şi Ion Bujor vor prezenta argumentele solide ale acestei afirmaţii. Apoi, pentru că la Soceni s-a născut unul dintre cei mai de seamă jurnalişti-ţărani din Banat. Petru Bizerea a fost editorul ziarului OPINCA, din Coştei, în redacţia căruia s-a întocmit lista cu delegaţii din Banatul de Sud ce urmau să participe, în 1918, la Alba Iulia. Viitorul Centru Cultural din Soceni, care va cuprinde o bibliotecă, va purta numele lui Petru Bizerea, aşa cum Casa de Cultură va fi Ion Românu! Nu în ultimul rând, vom vorbi despre presa ţărănească actuală, contemporană cu ultimii 26 de ani de istorie zbuciumată. Colegii mei, jurnalişti, care au scris despre mediul rural, vor fi la Soceni. De ce este important mediul rural? Din nenumărate motive, însă, în cifre seci, să spun că 43,6% din populaţia României trăieşte în mediul rural, în condiţiile în care în statele din Uniunea Europeană procentul este de doar 25%. În Germania, doar 24,9% din populaţie trăieşte în mediul rural, în timp ce în Franţa ponderea este de doar 20,7%. Deci, sîntem o ţară rurală, indiferent cît am încerca să metropolitanizăm existenţa noastră! Totuşi, rata penetrării Internetului în sate a ajuns la aproximativ 47%, arată datele unui studiu. În acelaşi timp, în mediul rural televizorul şi-a menţinut statutul de liant al familiei şi producător de vedete”.
Încă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea în Banat au apărut periodice la sate. Gazetele ţărăneşti din Banat au apărut din iniţiativa şi pe cheltuiala unor ţărani inimoşi, mici proprietari de pământ, dornici de a-şi afirma ideile, prin care dădeau chiar soluţii de rezolvare a problemelor satului românesc interbelic. Fenomenul ţăranilor condeieri, ziarişti şi compozitori din Banat l-a impresionat plăcut pe Camil Petrescu, care a remarcat în articolele sale nivelul cultural al ţinutului şi explozia creatoare a truditorilor brazdei.
Academicianul Gabriel Ţepelea a întocmit în 1943 o antologie reprezentativă a scriitorilor ţărani din Banat atrăgînd atenţia asupra dimensiunilor şi valorii acestui fenomen.
Sunt așteptați să participe jurnaliști și scriitori precum: Gheorghe Jurma, Nicolae Irimia, Nicolae Pătruț, Dorina Sgaverdea, Remus Nistoran, Mihai Anghel, Titus Crisciu, Florin Humiță, Daniel Botgros, Dan Popovici, Adrian Crânganu, Dan Liuț, Sergiu Taban, poeți în grai, culegători de folclor.