Statul român este obligat de o instanță să plătească daune morale și materiale pentru că nu a intervenit la timp într-un caz de violență domestică. Concret, o femeie din Târgu Mureș a fost împușcata în cap de concubin, iar acum MAI, STS, 112, IGPR trebuie să-i achite fiului, de doar 4 ani și părinților victimei, 125.000 de euro pentru că nu au făcut nimic pentru sărmana femeie.
Povestea e simplă: o femeie a cerut ajutorul autorităților pentru că era bătută constant de concubin. Nicuna dintre instituțiile care ar fi trebuit să ia masuri împotriva bătăușului nu a apreciat corect și nu a făcut nimic împotriva concubinului. Concret, în 27 ianuarie 2017, femeia a fost ucisă prin împușcare cu o armă de vânătoare de fostul concubin în timp ce se afla la serviciu. Cu câteva zile înainte, în 15 ianuarie 2017, femeia ceruse ajutorul prin 112, de la un echipaj de poliție, pentru că era bătută de concubin. Victima a facut plângere penală doar că Poliția sosită la fața locului nu a luat nicio măsură pentru că bărbatul plecase. La câteva zile, bătaia s-a repetat chiar la locul de muncă al femeii, un bar. Femeia și un martor au sunat din nou la 112. Polițiștii au venit, dar nu au luat nicio măsura întrucât martorul nu a dat detalii despre locul unde s-a întâmplat agresiunea. Asa că, cei de la 112 nu au înregistrat mesajul disperat. Victima a depus, a doua zi, o nouă plângere la poliție. Autoritățile nu au acționat nici atunci. În 20 ianuarie 2017, agresorul concubin își cumpără ilegal o armă de vânătoare, iar două zile mai târziu își împușcă fără resentimente fosta concubină de două ori, în cap. Fuge de la locul faptei și se preda câteva ore mai târziu. Pentru fapta comisă este încarcerat și condamnat pe viață. La ce folos, un copil de patru ani a rămas fără mamă.
Un avocat din Târgu Mureș nu lasă, însă, lucrurile așa. Acesta ia taurul de coarne și se luptă în justiție pentru a demonstra că autoritățile nu au acționat corect. Acesta câștigă, pentru prima dată, un astfel de proces. Astfel, în 22 noiembrie 2018, avocatul Radu Chiriță din Cluj și asociații demonstrează că MAI, STS, IGPR și 112 nu au acționat corect față de victimă și câștigă în instanță drepturile morale pentru fiul femeii în cuantum de 100.000 de euro, iar pentru părinții decedatei un drept recompesatoriu de 25.000 de euro. Banii îi vor încasa de la autoritățile statului care nu au acționat corect când femeia era bătută și maltratată de concubin, a stabilit, în premieră, instanța.
Avocatul Radu Chiriță a povestit totul pe blogul său personal:
”And justice for all
Am scris pe blogul ăsta de foarte multe ori la nervi, ca să îmi vărs frustrările, în momente în care mă gândeam că poate era mai bine dacă nu mă făceam avocat, ci îmi alegeam o meserie în care să fiu fericit cu duhul, să nu ştiu de fapt cu ce se mănâncă lumea. Gen agricultor sau it-ist.
Vin însă şi momentele pentru care te-ai făcut avocat, cele în care ţi se pare că ai ales cea mai frumoasă meserie din lume şi alea care te fac să speri că încă există speranţă pentru justiţie, cu J mare. Cred că e momentul să scriu şi de bucurie şi fericire, nu doar de nervi şi amărăciune, iar azi este unul dintre acele momente. E vorba despre un proces pe care firma mea l-a căştigat ieri, la Curtea de Apel Tg. Mureş. Nu ştiu dacă cele două doamne din complet aveau pantofi albaştrii, nu ştiu încă motivarea admiterii acţiunii noastre, dar îmi scot clopul până la pământ în faţa lor. Nu pentru că am căştigat un proces, oricât pare de ciudat, nu e primul :). Ci pentru că au avut curajul să îşi respecte profesia şi jurământul şi să dea o soluţie care cred că este o premieră în România.
Povestea pe scurt este următoarea:
La 22 ianuarie 2017, dna. SGE este ucisă prin împuşcare cu o armă de vânătoare de fostul său concubin în timp ce se afla la serviciu. Anterior, la 15 ianuarie 2017 victima fusese agresată în public şi ameninţată cu moartea. După un apel la 112, un echipaj de poliţie s-a prezentat la faţa locului, de unde agresorul plecase deja. La îndrumarea poliţiştilor, victima a formulat o plângere penală pentru vătămare corporală şi ameninţare. Plângerea a fost înregistrată şi după cinci zile a fost începută urmărirea penală in rem. Nu s-a făcut nici un act de urmărire penală în dosar până în mai 2018.
După trei zile, la 18 ianuarie, victima este din nou agresată în public şi ameninţată cu moartea. Un martor al incidentului apelează la 112, însă operatorul refuză să transfere apelul către poliţie pe motiv că nu s-a indicat adresa exactă, ci doar numele unui bar şi cartierul unde avea loc incidentul. După câteva minute, martorul a revenit cu un nou apel la 112 şi a indicat adresa barului, însă operatorul a refuzat să transfere apelul pe motiv că agresorul plecase deja de la locul incidentului şi nu mai avea rost să meargă un echipaj de poliţie acolo.
La 19 ianuarie 2017, a doua zi, victima depune o a doua plângere penală. Poliţia nu face nimic cu ea până prin primăvara lui 2018, când o conexează la cea anterioară. La 20 ianuarie 2017, agresorul îşi cumpără ilegal o armă de vânătoare, iar două zile mai târziu îşi împuşcă fosta concubină de două ori în cap. Fuge de la locul faptei şi se predă după câteva ore. În octombrie 2018 este condamnat definitiv la detenţiune pe viaţă.
În urma victimei, râmâne un copil de 4 ani a cărui mamă este decedată, iar tatăl este închis pe viaţă, şi părinţii victimei. Aceştia formulează o acţiune în răspundere delictuală împotriva statului român, a administratorului serviciului 112 (Serviciul de Telecomunicaţii Speciale) şi a Poliţiei române (MAI, IGPR şi IPJ Mureş). Prin acţiune se cere să se constate că statul român şi instituţiile sale şi-au încălcat obligaţiile pozitive impuse de art. 2 din Convenţia drepturilor omului şi de Convenţia de la Istanbul.
Tribunalul Mureş respinge acţiunea. În raport de statul român, nu se precizează de ce. În raport de STS, se precizează că dat fiind că victima nu a fost ucisă în 18 ianuarie, refuzul operatorului 112 de a transfera apelul nu are nicio importanţă. În raport de Poliţie, s-a considerat că intervalul de o săptămână de la prima plângere penală este prea scurt pentru ca organele de poliţie să ia măsurile de prevenire a uciderii victimei. Nu se precizează de cât timp ar fi avut nevoie poliţia pentru a face ceva concret, în afară de un traseu birocratic. Victima este cercetată prin sentinţă pentru că nu a sesizat poliţia mai devreme cu privire la comportamentul violent al fostului concubin.
La 22 noiembrie 2018, Curtea de Apel Tg. Mureş admite apelul şi admite acţiunea.
Nu ştiu motivele, dar bănuiesc că sunt cele pe care ne-am fondat apelul atunci când am cerut instanţei să constate că toată lumea a tratat situaţia ca fiind “încă o femeie pe care o bate soţul” şi au ignorat-o. Sunt convins că statul va face recurs şi habar nu am dacă hotărârea va rămâne aşa sau nu. Indiferent de asta, soluţia îmi dă speranţă.
Cred că este una dintre cele mai importante soluţii obţinute de firma pe care o conduc, dacă nu cea mai importantă. Am obţinut o grămadă de achitări, am cîştigat la CEDO tot felul, am câştigat la CCR tot felul, am căştigat procese în care era vorba despre foarte mulţi bani etc. Totuşi, parcă niciodată nu m-am bucurat mai mult decât ieri, gândindu-mă că acel copil – care are acum 6 ani – are poate o şansă în viaţă. Nu ştiu dacă îşi va mai aduce aminte vreodată de mama sa, nu ştiu dacă va vorbi vreodată cu tatăl său, nu cred că banii pe care îi va primi de la stat o să îi schimbe viaţa cu totul. Dar ştiu că măcar, prin hotărârea Curţii de Apel Tg. Mureş, statul român şi-a cerut scuze. I-a oferit o sumă de bani care să îi ajute pe bunicii care îl cresc şi i-a oferit speranţă că poate va ajunge într-o ţară în care instituţiile se comportă responsabil.
O ţară în care poliţia nu mai susţine că nu o avut timp o săptămână să proteje viaţa unei persoane. În care poliţia nu mai susţine că violenţa domestică nu este o infracţiunea gravă, care să necesite o reacţie rapidă. În care STS nu va mai afirma că ei nu răspund de ceea ce spun operatorii 112, deşi şi unii şi alţii vor susţine asta în recurs. Sper că, poate, văzând hotărârea instanţei, vor ajunge totuşi în al 15-lea ceas la concluzia că au greşit. Şi data viitoare când o femeie mai este ameninţată cu moartea şi bătută, poliţia, STS şi statul român vor face ceva pentru a-i proteja viaţa. Dacă la anul vom avea mai puţine femei ucise în violenţe domestice, poate că asta se va datora şi hotărârii pe care o laud acum. Pentru toate astea, ca om, nu ca avocat implicat în dosar, mulţumesc celor două doamne din completul Curţii de Apel.
PS. Poate decizia va fi un precedent. Statul român trebuie scuturat bine, pentru a înţelege că are nişte obligaţii. Citesc zilele astea despre cum autorităţile au minţit victimele de la Colectiv doar pentru a nu-şi recunoaşte impostura şi imposibilitatea de a-i trata pe acei oameni. Şi le-au răpit acestora şansa la viaţă. Ceea ce s-a petrecut deja nu se mai întoarce înapoi. Dar dacă statul român s-ar trezi cu acţiuni în instanţă şi ar fi obligat să plătească despăgubiri, poate data viitoare, va avea o altă reacţie. Altfel,…”, scrie Radu Chiriță pe blogul personal.
sursa – national.ro