Peste 60 de studenţi si profesori au participat luni seară la premiera filmului documentar „Three of us”eveniment organizat de Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie în parteneriat cu Centrul AIDROM Timişoara şi Centrul Comunitar Basca Timişoara.

Evenimentul face parte din campania de informare privind traficul de persoane ”Viața înseamnă libertate. Împreună pentru viață” şi aduce în atenţia comunităţii locale subiecte privind traficul de persoane în zona de Vest a ţării precum şi campanii de sensibilizare legate de fenomenul migraţiei forţate.

Filmul documentar „Three of us”, în regia lui Mauro Maugeri – un tânar regizor italian, urmăreşte povestea a trei tineri refugiaţi stabiliţi în Timişoara, Roma şi Berlin. Tinerii au participat în cadrul proiectului “Nicer – Metode Inovative de Integrare a Tinerilor Refugiaţi” finanţat de Comisia Europeană, derulat în Timişoara și reprodus în 6 orașe europene (Roma, Bruxelles, Sevilla, Liverpool, Nicosia, Berlin). În cadrul acestui proiect, 30 de tineri au luat parte în Timişoara la o iniţiativă artistică de a aduce tineri refugiați împreună cu tineri non-refugiaţi, într-o călătorie de descoperire reciprocă.

Ali Saeed, un tânăr refugiat din Siria, stabilit în Timişoara este unul din cei trei tineri protagonişti ai documentarului „Three of us”, este pasionat de muzică rap şi a susţinut în cadrul Timişoara Refugee Art Festival, din 13 Mai 2017 un recital de piese compuse de el, care expun povestea refugiaţilor în drumul spre siguranţă. Ali a fost prezent la lansarea documentarului „Three of us” la Universitatea de Vest.

„Sunt fericit şi trist în acelaş timp. Fericit pentru că m-am schimbat foarte mult de când am plecat din Siria. Îmi amintesc când eram copil, tatăl îmi spunea că voi deveni într-o zi bărbat. Acum sunt acel bărbat. Îmi port singur de grijă, m-am adaptat la un nou mediu, am prieteni noi. Pe de altă parte sunt trist, îmi e dor de Siria, de familie” afirmă Ali Saeed, refugiat sirian.

„În România, la finalul lui 2016, conform Inspectoratului General pentru Imigrări, locuiau puţin peste 3000 de persoane care au cerut azil în ţara noastră şi au primit un răspuns pozitiv, devenind refugiaţi, din punct de vedere legal. Dintre aceştia aproximativ 200 de refugiaţi trăiau în jud. Timiş, preponderent în Timişoara. Sunt oameni care muncesc aici, au învăţat limba, copiii merg la școală. Cunosc un caz al unei tinere din Afganistan care este studentă bursieră la Informatică şi lucreazăîn acelaş timp” spune Flavius Ilioni – Loga, doctorand Sociologie UVT