Timişoara se poate mândri cu o frumoasă coleţie de poduri istorice. Pavate cu piatră sau asfaltate, din fier sau beton, este o plăcere să traversezi canalul Bega şi să te gândeşti la istoria lor. Dar a venit vremea, spun specialiştii, ca unele să fie reabilitate. După 3 ani de promisiuni, în sfârşit sunt gata proiectele pentru modernizarea a două poduri — Ştefan cel Mare şi Eroilor.
14 milioane de lei pentru modernizare
Potrivit documentelor, aprobate deja de Consiliul Local Timişoara, costul modernizării celor două poduri este de 14 milioane de lei. Pentru refacerea Podului Eroilor sunt alocate 5,6 milione lei, iar pentru Ştefan cel Mare se vor cheltui 8,6 milioane. O bună parte din finanţare vine de la Guvern, prin programul PNDL.
Vestea cea mai bună este că proiectele au fost avizate şi de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş. Aşadar, totul este pregătit pentru începerea lucrărilor.
Podul Ştefan cel Mare va suferi cele mai multe modificări. Liniile de tramvai vor rămâne pe mijlocul podului, dar vor fi delimitate, iar maşinile nu vor mai trece peste ele. Pentru şoferi se vor crea câte două benzi pe fiecare sens. Astfel, podul va fi lărgit. Vor fi adăugate console pe lateral, iar acestea vor constitui suportul pentru trecerile de pietoni şi pentru piste de biciclete.
Podul Eroilor nu ridică atâtea probleme, pentru că pe aici nu trece transportul în comun. Totuși, şi calea lui rulantă va fi lărgită la 4 benzi. Şi aici se vor construi trotuare şi piste pentru biciclete. Piatra cubică se va refolosi, dar ea poate fi utilizată în altă parte, pentru că podul nu este monument istoric de sine stătător, ci este doar amplasat în arie protejată, ceea ce permite scoatearea pietrei.
Ştefan cel Mare, puntea istoriei dintre Gară şi Iosefin
Istoricii îl consemnează în documentele vremii ca fiind „primul pod rutier din ţară şi întregul Bazin Carpatic construit din oţel turnat, deschis circulaţiei publice”.
Podul Ştefan cel Mare a fost cunoscut de-a lungul anilor sub mai multe denumiri: Podul la Ancora, Podul Ancora de Aur, Podul de la Gară, Podul Franz Joseph; în maghiară, Horgony hid și Aranyhorgony; în germană, Goldener Anker și Bahnhofsbrücke. Podul face legătura între cartierul Iosefin şi Gara de Nord. Prima denumire provine de la faptul că se află în vecinătatea Palatului Ancora, construit în 1902 de Kudelich Aladár şi Johanna Sailer. Palatul găzduia în parcul lui un restaurant şi o berărie, denumite Ancora de Aur sau Goldener Anker, Aranyhorgony. Pe locul podului, în anul 1858, trecerea se făcea pe un podeţ peste canalul care era navigat cu bacul. Mai apoi a fost construit un pod de lemn.
În anul 1891, Podul Ştefan cel Mare a fost înlocuit cu unul din oţel turnat. A fost inaugurat cu ocazia Expoziţiei Industriale şi Agricole a Ungariei de Sud, găzduită de oraşul Timișoara. Onorat prin prezenţa Împăratuluil Franz Joseph, a devenit cunoscut, în acea perioadă, sub denumirea de Podul Franz Iosif. Fiind construit ca arteră ce ducea la gară, linia tramvaiului cu cai a fost mutată pe acest pod. Proiectat de inginerul Robert Toth, la Uzinele din Reşiţa ale Societăţii de Căi Ferate Austro-Ungare, în anul 1900, avea iniţial cinci arce; apoi, odată cu introducerea tramvaiului electric, i-au mai fost adăugate încă două.
Din anul 1939 a fost închis circulaţiei din cauza stării avansate de degradare. Lucrările de reconstrucţie au fost amânate din cauza lipsei de fonduri şi a războiului, până în 1957, când a fost reconstruit din beton armat.
Are o deschidere de 32 de metri şi o lungime de 50 de metri; 12 metri este lăţimea părţii carosabile. Este străbătut şi în prezent de o linie de tramvai cu dublu sens. Se sprijină pe grinzi rezemate pe console şi are suprastructura din beton armat, iar infrastructura, din beton.
Să nu se prăbuşească!
Podul Ştefan cel Mare este printre cele mai degradate. Balustradele de beton au început să crape, iar anul trecut o bucată înteagă din parapet s-a prăbuşit. Soluţia autorităţilor a fost să instaleze un parapet nou, dar de fier, provizoriu, astfel încât pietonii care vor să admire Bega de pe pod să nu fie în pericol. Trotuarele pasarelei sunt şi ele sub orice critică. Sunt pline de denivelări şi găuri, şi nici pentru şoferi nu este mai uşor să treacă pe aici. Denivelările părţii carosabile sunt extrem de deranjante şi dăunătoare pentru autoturisme.
Problemele au fost sesizate, în sfârşit, şi de autorităţile timişorene. Tocmai de aceea a fost întocmit un studiu de fezabilitate în vederea reabilitării de urgenţă a podului. Potrivit documentului tehnic, pasajul nu mai prezintă siguranţă şi a ieşit din perioada de exploatare.
Direcţia Tehnică, prin Biroul Drumuri şi Poduri, are cuprins, încă din programul de investiţii pe anul 2015, obiectivul de investiţii ,,Reabilitare Podul Ştefan cel Mare”. Podul se află în exploatare de 76 de ani, depăşind cu mult durata de exploatare pentru care a fost proiectat. Este un pod dalat, din beton armat, în cadru cu console, având o lungime totală de 50,0 m, cu deschidere centrală de 30,00 m peste râul Bega şi cu două console laterale egale, de 10,00 m lungime fiecare, rezemate pe terasamentele de pe malurile râului. Calea pe pod prezintă o lăţime de 12,00 m, destinată circulaţiei rutiere, şi două trotuare pietonale denivelate, de 3,40 m lăţime fiecare.
„În urma expertizei tehnice s-a constatat: starea necorespunzătoare a elementelor de rezistenţă care susţin calea, a infrastructurii şi a aparatelor de reazem; degradări ale malurilor şi modificări de albie; degradări în zona carosabilă şi trotuare. Pentru că traficul care se desfăşoară este foarte intens, format atât din autoturisme, cât şi din tramvaie, troleibuze şi autobuze, este necesară mărirea numărului benzilor de circulaţie, executarea pistelor de biciclişti şi modernizarea trotuarelor.
Din toate aceste considerente lucrările de reabilitare sunt imperios necesare şi oportune”, se arată în studiul de fezabilitate pentru reabilitarea podului Ştefan cel Mare.
Podul Eroilor, poveste la indigo
Podul Eroilor, situat în cartierul Iosefin, pe strada Iancu Văcărescu, este o copie fidelă a Podului Ştefan cel Mare. Nu la fel de larg, dar la fel de vechi, şi el va intra în reabilitare anul acesta.
A fost construit pe locul celui mai vechi pod metalic al Timișoarei, ridicat pe culee de cărămidă, datând din anii 1870–1871.
Din cauza stării de degradare avansată, în anul 1927 podul a fost proptit cu ajutorul unei construcții de lemn, pentru ca, în anul 1938, să fie demolat și înlocuit cu actuala construcție din beton armat, formată din 8 grinzi.
Când încep lucrările?
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, promitea, încă din 2015, că vor începe lucrările de reabilitare la podurile istorice din Timişoara, iar primul pe listă era Podul Ştefan cel Mare, alături de pasarela de lângă Parcul Copiilor. S-au scris nenumărate articole în presa locală despre demararea lucrărilor, dar nici până acum nu a fost mutată vreo piatră de pe pod.
„Le vom face pe toate. Nu vom începe anul acesta, dar anul viitor cu siguranţă ne vom ocupa şi de poduri. Nu vom putea să le reabilităm pe toate odată, ele sunt multe, dar cu siguranţă vom începe cel puţin lucrul la două dintre ele în 2017”, a declarat Nicolae Robu, fără a da detalii despre priorităţi sau despre posibilele surse de finanţare.
Abia acum, la început de 2018, consililerii locali au aprobat lucrările, iar Guvernul alocă bani pentru ele.
Între timp, specialiştii atenţionează că podurile pot să nu mai prezinte siguranţă. Potrivit constructorilor specializaţi în drumuri şi poduri, un pod poate avea o durată de viaţă de 100 sau chiar 200 de ani. Problema este că, atunci când au fost construite, constructorii acelor vremuri, neavând tehnologia avansată de astăzi, nu au stabilit şi durata de exploatare optimă pentru pasajul pietonal şi rutier, iar în lipsa documentelor, pierdute prin sertarele birocraţiei, nu putem şti cu certitudine dacă podul mai prezintă siguranţă sau nu. În aceste cazuri, specialiştii recomandă o expertiză tehnică amănunţită asupra sistemului de siguranţă al podului. Chiar şi o mică fisură în structura de rezistenţă poate provoca un dezastru, însă, cum analiza nu este realizată, nu ştim dacă riscul este real sau consolidarea mai poate aştepta fără a pune în pericol timişorenii care trec de la Gara de Nord în cartierul Iosefin și invers.
Cel care a semnat expertiza tehnica a Podului Ştefan cel Mare (oribil nume!), in care se sustine ca exista „degradări ale malurilor şi modificări de albie [ale raului Bega]; … Pentru că traficul care se desfăşoară este … format atât din … troleibuze şi autobuze”, toate minciuni sfruntate, ar trebui dat afara!