Poate unul dintre cele mai frumoase poduri din Timişoara, Podul Metalic care leagă străzile Ady Endre şi Andrei Mureşanu are o istorie controversată, este învăluit în legende şi a fost subiectul mai multor proeicte fanteziste.
Podul Metalic, Sau Podul de Fier cum îl cunosc timişorenii, a fost iniţial montat în 1871 în locul actualului pod Traian, situat între cartierele Cetate şi Iosefin-Elisabetin. A fost apoi demontat în 1915 şi remontat în 1916 pe actualul amplasament, tot în cartierul Iosefin.
Legenda locală spune că acest pod metalic, care păstrează nealterate unele elemente orginale de construcţie, ar fi fost construit pe baza unui desen original al celebrului Gustave Eiffel, cel care a proiectat cunoscutul Turn Eiffel din Paris. Potrivit istoricului Árpád Jancsó, „podul a fost proiectat să fie construit prin reutilizarea pieselor metalice ale fostului pod Hunyadi, fiind alocată suma de 70.000 de coroane”.
Podul este destinat numai pietonilor şi a devenit un loc romantic mai ales că în anul 2014 timişorenii au avut parte de un concert, chiar pe structura metalică. Membrii trupei timişorene de jazz Sebastian Spanache Trio au susţinut aici un concert în cadrul Festivalului Plai, iar seara a fost o premieră: primul concert live amplificat cu sistem silent. Astfel, aproape 100 de spectatori au primit la intrarea pe pod căşti wireless, sunetul fiind impecabil, iar locuitorii din zonă nu s-au putut plânge de gălăgie.
După succesul răsunător pe care l-a avut concertul, autorităţile locale s-au gândit să valorifice potenţialul podului de fier. În 2014, fostul viceprimar al oraşului, Traian Stoia, anunţa că un investitor ar fi interesat să deschidă o terasă pe pod. Stoia a primit proiectul realizat de un arhitect din Bucureşti, care a trasat schiţele fără să ceară bani. Conform proiectului, podul de pe Bega ar fi trebuit modificat. Podeaua urma să fie din sticlă şi să existe mese atât pe pod cât şi în exteriorul său. Proiectul fantezist nu a fost realizat nici până acum.
Încă de atunci s-a pus problema reabilitării podului vechi de 145 de ani. Aceasta nu a început nici acum, iar podul istoric începe să prezinte degradări. “Lianele” metalice sunt ruginite, piatra scărilor este crăpată, la fel şi asfaltul. Însă autorităţile locale nu au alocat niciodată bani pentru restaurarea lui.
De abia în bugetul de anul acesta apare o alocare financiară de 20.000 de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a rpoiectului tehnic. Însă de la începutul anului proiectul nu a fost atribuit niciunei firme, iar de licitaţie pentru reabilitare nici nu se pune problema.
