Orașul – simbol Trieste a fost luna trecută gazdă a Summit-ului Balcanii de Vest – Uniunea Europeană. Acesta a reprezentat cea de-a patra etapă a Procesului Berlin de pregătire a integrării europene a WB6 – cele șase state din regiune rămase încă în afara clubului comunitar. Întregul program a fost inițiat în 2014, organizând întrunirea anuală în capitala țării ce deține președinția. Anul acesta, însă, fiind rândul Italiei, a fost ales orașul punte între Europa și Balcani, cu mesajul consolidării dialogului și conexiunilor între cele două spații.
Țările membre ale grupului sunt Germania, Franța, Austria și Italia, pe de-o parte, apoi Slovenia și Croația, din rațiuni geo-istorice, respectiv WB6: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia la care se adaugă Uniunea Europeană. La summit au mai participat reprezentanți ai unor organisme financiare internaționale, interesați să susțină complexele proiecte aflate pe masa de lucru a grupului. Cu toate că umbrela nominală a întrunirilor arată spre Uniunea Europeană, net contributor la toate proiectele discutate, participarea la dezbateri și decizii vizează doar cele șase țări europene sus-menționate și, la recomandarea BiEPAG – Grupul de Consiliere a Balcanilor cu privire la Politicile Europene, acest format numit mini-interguvernamentalism nu va fi lărgit, tocmai pentru a asigura coerența și dinamica de lucru. În același timp, se subliniază nevoia de a nu dubla negocierile și exigențele proceselor de integrare a fiecărei țări în parte, deși fiecare proiect sau etapă de parcurs e menită să conducă la mai buna pregătire pentru aderare, respectiv pentru adaptarea la valorile și principiile Uniunii. Pentru a pune cumva în umbră orice speculație posibilă privitoare la menirea sau funcționarea grupului, s-a propus titulatura Planul Marshall pentru Balcani. Până la urmă, conținuturile, obiectivele, chiar sumele alocate – 1,4 miliarde euro pentru 20 de proiecte dezvoltate în ultimii doi ani – nu contrazic în niciun fel această ambiție.
Discuțiile s-au axat pe trei mari capitole: Aproprierea WB6 de Uniune, Conectivitatea umană, respectiv Lupta împotriva terorismului, extremismului, radicalizării și a crimei organizate. Vom spicui cele mai importante idei așa cum pot fi desprinse din Declarația Președinției Italiene, pentru a reveni apoi cu câteva recomandări ale grupului de experți.
Primul capitol coagulează discuțiile pe tema energiei, a rețelelor de transport în regiune, respectiv a dezvoltării economice. Un grant de 11,4 milioane de euro urmează a susține Facilitatea Europeană pentru Conectivitate, sub auspiciile căreia să se constituie piața regională de electricitate, menită apoi a fi legată de Piața internă de electricitate a Uniunii Europene prin intermediul inițiativei Conectivității Rețelelor de Gaz din Europa Centrală și de Est. În scopul asigurării unei dezvoltări sustenabile conforme cu rigorile comunitare, se lucrează în paralel și la o Strategie Regională a Energiei Hidro, începută încă de anul trecut și structurată deja în acord cu prevederile internaționale.
Cu excepția Bosniei – Herțegovina, toți partenerii au semnat deja Tratatul Comunității de Transport, cu scopul de a reconstrui infrastructura regiunii, conectând țările WB6 între ele și apoi pe acestea cu Uniunea Europeană. Desigur, ținta proiectului este asigurarea mobilității persoanelor, bunurilor și serviciilor, căreia i se va adăuga implicit crearea de noi locuri de muncă și pregătirea fiecăreia dintre țările WB6 pentru îndeplinirea criteriilor comunitare.
În plan economic s-a decis accelerarea procesului de creare a unui Spațiu Economic Regional – structurat după modelul CEFTA (Acordul Central European de Comerț Liber) și în acord cu normele comunitare. Un soi de Piața Comună în miniatură, cu o populație de peste 20 de milioane și un mare potențial de creștere, pe fondul capacităților de producție îmbătrânite precum și a legăturilor intra-regionale întrerupte ca urmare a conflictelor etnice, religioase ori politice. Se are în vedere implementarea unei rețele IT dublată de o legislație adecvată; dezvoltarea unui mediu investițional mai dinamic, implicând forța de muncă tânără precum și expertiză stiințifică de ultimă generație; încurajarea și finanțarea IMM-urilor. Cu ocazia summit-ului a fost inaugurat la Trieste Secretariatul Camerelor de Comerț din Balcanii de Vest, iar Comisia Europeană a anunțat alocarea unei finanțări suplimentare de 48 milioane de euro, menită a susține dezvoltarea capacităților antreprenoriale și finanțarea companiilor din regiune.
Cum era de așteptat, tinerii sunt principala țintă dar și resursa de la care se așteaptă o contribuție importantă. De aceea, o atenție sporită este acordată RYCO – Oficiul Regional pentru Cooperarea Tinerilor, structură creată pentru a facilita accesul acestei generații la locurile de muncă din regiune sau din Uniunea Europeană, la burse, programe de voluntariat sau doar la forme de comunicare, toate, până la urmă, vehicule posibile ale schimbării de atitudine, de mentalitate, ale alternativelor și încrederii. Pentru că unul dintre pericolele majore care îi pândesc pe tinerii din Balcani este trecerea din șomaj și lipsa unei perspective profesionale la radicalizare (islamică) și participarea alături de luptătorii străini la conflictele din Orientul Mijlociu sau la atentate în orice parte a lumii. De-radicalizarea timpurie și, mai ales, oferirea de alternative viabile acestui important segment social aflat în căutarea identității proprii pe fondul unei crize regionale de identitate, implicarea și responsabilizarea tinerilor pe proiecte de termen mediu și lung constituie obiective primordiale cuprinse în Planul de Acțiune pentru Munca Tinerilor și Politicile pentru Tineret. Cu sprijinul universităților din aria Adriatic-Ioniană dar și a mediului de afaceri, se vor oferi căi de suport al mobilității profesionale, participării în diferite variante de ocupare sau chiar deschiderii de afaceri proprii.
S-a decis, de asemenea, înființarea unei Fundații Vest Balcanice de Cercetare, ca instituție internațională cu autofinanțare. Sediul ar urma să fie tot în Trieste. Aceasta va oferi granturi tinerilor cercetători care vor dori să inițieze proiecte de cercetare științifică în care să implice un număr relevant de specialiști din regiune precum și mobilitatea și participarea unor experți din țările occidentale. În același sens, a fost format un grup de specialiști de la care se așteaptă structurarea Planului Creșterii Inteligente – Plan for Smart Growth. Rolul lor va fi acela de a genera și apoi sintetiza propunerile venite de la mediul academic din regiune, de la oamenii de afaceri, cât și de la societatea civilă. Deocamdată, o susținere importantă pentru cercetători a venit din partea Academiei germane Leopoldina, de la care, acum, se așteaptă și o implicare instituțional-formală.
Sigur că toate aceste beneficii sunt ancorate în respectarea câtorva principii fundamentale și, în baza lor, în transformarea graduală a culturii politice, a modului de guvernare și a regimului juridic din țările vizate. După cum se și precizează în Declarația finală, „proasta guvernare, managementul deficitar al banului public precum și piețele necompetitive subminează încrederea cetățenilor în instituțiile și procesele democratice“. De aceea, cooperarea economică trebuie întărită și protejată printr-o intensă muncă anti-corupție, de consolidare a statului de drept și a regulilor democratice în fiecare stat balcanic. Inițiativa Regională Anticorupție – RAI a analizat, împreună cu Autoritatea Națională Italiană Anticorupție stadiul reformelor în materie de transparență, achiziții publice, conflict de interese, urmând ca, în cooperare cu Comisia Europeană, să fie organizate seminarii tematice pentru un mai bun transfer de know-how și bune practici.
Problema cea mai arzătoare a Balcanilor de vest o constituie „contracararea terorismului și prevenirea extremismului violent“, problemă trans-națională care nu poate fi abordată decât în comun. S-a convenit întărirea cooperării cu Europol și Interpol, precum și în interiorul Rețelei Europene de Conștientizare împotriva Radicalizării. Centrele de detenție, rutele alternative ale crimei organizate, abuzul de internet de către teroriști, întărirea capabilităților de control și management al frontierelor în contra migrației ilegale, toate vor intra în grija a Inițiativei Vest Balcanice Anti-terorisim, respectiv a Inițiativei de Guvernare Integrată a Securității Interne. Rută tradițională a SALW (small arms and light weapons) – arme de calibru mic și armament ușor, a traficului de carne vie și droguri, a spălării de bani în vederea finanțării terorismului, regiunea Balcanilor de vest trebuie să-și consolideze cooperarea atât între țările membre, cât și cu partenerii Europeni, printr-un schimb continuu de informație și expertiză, finanțare și suport pe multiple planuri.
Este greu de presupus că toate aceste proiecte îndrăznețe vor putea fi împlinite așa cum au cutezat să viseze participanții la Summit, dar e clar că în afara unor pași însemnați și a unui cadru pe termen mediu și lung, butoiul cu pulbere ar putea oferi oricând surse de criză și conflict. Este mult mai ieftin să previi sau să contracarezi în etape incipiente decât să oprești o confruntare și să asiguri consolidarea din urma furtunii. În acest sens, grupul de experți care a însoțit politicienii la Trieste a propus întărirea presiunii top-down, de sus în jos, pentru a spori șansele unor reforme ireversibile sau greu reversibile, pentru a putea atinge în mod constant ținte semnificative de pe harta reformelor, precum și monitorizarea constantă a implementării proiectelor. S-a constatat că din multitudinea de obiective și speranțe ale edițiilor anterioare, puține au prins contur, tocmai pentru că realizarea concretă a fost lăsată la latitudinea decidenților locali, care nu s-au implicat suficient. În plus, discursul etnic populist, disensiunile tradiționale au, în teritoriu, o voce mult mai puternică decât proiectele europene, odată ce liderii occidentali nu asigură controlul constant al reformelor și cheltuirii fondurilor. De asemenea, s-a cerut instituționalizarea implicării societății civile și a Forumului Oamenilor de Afaceri, pentru a conecta și mai mult populația locală cu aceste proiecte și a încuraja asumarea responsabilității pe proiecte de perspectivă. În același sens, mini-summituri la jumătate de an ar urma să fie organizate în capitalele țărilor membre, tocmai cu scopul de a spori interesul și încrederea în aceste proiecte!
Orice tentativă de a crea un spațiu coerent pentru dezvoltare și dialog este mai binevenită decât suspiciunea, tema de neajunsurile locale sau limitările unor alți actori politici. O regiune vest-balcanică sub controlul coordonat al țărilor vest-europene este de dorit unui spațiu incert, controlat de traficanți, deschis revendicărilor, conflictelor, stereotipurilor. Va fi foarte dificil de ridicat aceste șase țări la înălțimea așteptărilor comunitare dar și ale populației locale! O simplă privire pe hartă ne arată diferența de cultură instituțională dar și de ordine juridică de la care se pleacă. Pe fondul lor, starea economică, infrastructura sau nivelul de trai dar și proximitatea rutelor infracționale apropie jocul de limita misiunii imposibile. Doar că istoria nu ne rezervă alternative și, astfel, orice reformă implementată este mai mult decât o șansă oferită ieșirii din labirint. Acest Plan Marshall nu are de reconstruit doar infrastructura economică și de transport, ci, în primul rând, de creat o infrastructură mentală de încredere reciprocă dar și în valori până acum ignorate sau încălcate constant. Sub acest aspect, nicio investiție nu va fi prea mare dacă va reuși să determine câtiva pași, mici dar siguri, în transformarea regiunii și apropierea ei de cultura europeană.