Mircea Cărtărescu a publicat duminică pe pagina sa de Facebook un clip încărcat pe reţeaua youtube, în care un vandal dă foc cărţii sale, „Frumoasele străine”. Vandalul anexează clip-ului mesajul: „în semn de protest faţă de melodia trupei Taxi, în care Cărtărescu a fost prezent, i-am ars cartea!”.
Ulterior, scriitorul a adresat un mesaj, tot pe contul său Facebook, în care îndeamnă la „raţiune, cu speranţa că totuşi mai există aşa ceva la noi”.
„Dragii mei, apelez din nou la raţiune, cu speranţa că totuşi mai există aşa ceva la noi. Clipul formaţiei ”Taxi” nu e în realitate nici un manifest, nici un atac la Catedrala Mântuirii Neamului, nici o teză de doctorat. E doar o poezie cântată. Clipul nu cere oprirea lucrărilor la catedrală şi nu jigneşte credinţa nimănui. Nu e o poziţionare atee, cei pe care-i cunosc dintre participanţi sunt creştini ortodocşi, ca şi mine. În clip e vorba de un om care-l caută pe Dumnezeu. Nu-l găseşte în Catedrală din cauza spaţiilor prea largi, dar îl vede imediat într-o biserică mică. E o metaforă, nu o dispută ideologică şi nici o lucrare de istoria religiilor sau de geo-politică gen Huntington. Lemnul şi spaţiile mici nu trebuie luate literal, ele sunt simbolul intimităţii actului de credinţă. De fapt, toate acestea există în textul cântecului, dar cei care s-au inflamat nu le-au observat. Dumnezeu există şi în catedrală, cum există pretutindeni, spune cântecul în mod expres şi literal. Pe scurt, eu am participat la un eveniment estetic, cu un mesaj poetic (ambiguu prin excelenţă) şi nu la unul tăios ideologic. În ceea ce mă priveşte, o altă perspectivă nu mă interesează. Războiul iscat din senin şi prosteşte din neînţelegerea unui poem cântat nu e războiul meu. Eu nu urăsc nimic altceva decât ura (cum cânta Bob Dylan).
Sociologii vor avea mult de lucru să explice enorma discrepanţă dintre un mesaj ambiguu şi understated al unui cântecel şi masiva overreaction pe care a provocat-o. După mine, asta arată că ne scăldăm în ape foarte tulburi, din care-ar putea ieşi oricând o fantomă a trecutului”, a scris Mircea Cărtărescu.
Piesa „Despre smerenie” a trupei Taxi pledează pentru modestia creştină. 33 de celebrităţi din România repetă, alături de solistul Dan Teodorescu, versul percutant „Dumnezeu preferă lemnul şi spaţiile mici”. Cântecelul a iscat un val de controverse, elogii, reacţii agresive şi dezacorduri ale unor înalţi prelaţi din Biserica Ortodoxă Română.
Piesa a fost interpretată de publicul larg drept un manifest împotriva ridicării edificiului opulent al Catedralei Mântuirii Neamului. Ţinta melodiei nu a fost însă atât de tranşantă: Trupa Taxi declară că a compus un cântecel menit să militeze cu umor şi candoare împotriva trufiei, ostentaţiei şi vanităţii detectabile în lumea pestriţă de azi.
Totuşi, piesa stârneşte vandalisme. Pe un cont de Youtube, utilizatorul Ciornei Iulian a încărcat pe 8 aprilie un clip în care arde fără părere de rău o carte semnată de Mircea Cărtărescu. Scriitorul face parte din pleiada de celebrităţi care apar în videoclipul piesei „Despre smerenie”. În timp ce cartea arde, vandalul exclamă: „Încet-încet va arde. Sper să fie la fel de viral ca şi capodoperele voastre cu care vă lăudaţi. Sunteţi smeriţi? Sunteţi smeriţi, nu? Poftim. Ok, cred că ajunge. Să fie bine!”
„Nu e frumos să dai foc unei cărţi în nici o împrejurare, dar e mare tristeţe s-o faci în urma unui cântec din care n-ai înţeles nimic”, scrie Mircea Cărtărescu în mesajul ataşat clip-ului ce se regăsea pe youtube, pe care l-a „împărtăşit” online pe pagina sa de Facebook, în care vandalul arde cu bricheta cartea „Frumoasele străine”.
Luni dimineaţă, clipul a fost şters de pe contul utilizatorului.
Trupa Taxi a lansat joi seară un videoclip despre smerenie, împreună cu „prieteni” faimoşi, adică mai multe celebrităţi din România. Melodia pledează pentru modestia creştină, în care vedetele repetă pe rând „Dumnezeu preferă lemnul si spaţiile mici”.
„Azi-noapte am avut un vis/ Catedrala Mântuirii Neamului Românesc era gata/ Iar eu… m-am dus la catedrală, de dimineaţă, să-l caut pe Dumnezeu” – este începutul melodiei compuse de Dan Teodorescu, solistul formaţiei.
Autor al melodiilor şi versurilor Taxi, Dan Teodorescu spune că a avut un vis; vis pe care îl analizează în cadrul acestui videoclip împreună cu Dan Bittman, Cornel Ilie, Monica Anghel, Virgil Ianţu, Andi Vasluianu, Dorina Chiriac, Ştefan Bănică, Robin Proca, Andi Moisescu, Dani Oţil, Paula Chirilă, Horia Moculescu, Toni Grecu, Irina-Margareta Nistor, Dan Byron, Teo Trandafir, Oreste Teodorescu, Pavel Bartoş, Ada Milea, Călin Goia, Mircea Cărtărescu, Horia Vîrlan, Guess Who, Laura Lavric, Andreea Esca, Răzvan Simion, Alexandru Andrieş, Emilia Popescu, Grigore Leşe, Mircea Baniciu, Alexandra Ungureanu, Oana Pellea, Victor Rebengiuc.
Trupa Taxi îşi urmează drumul propriu, exprimându-şi stările, părerile, punctele de vedere cu sinceritate şi simplitate, în stilul caracteristic. Umorul şi ironia fină sunt marca formaţiei. Piesa-manifest „Despre smerenie” emoţionează şi pune pe gânduri. Sarcasmul lui Dan Teodorescu îndulceşte tema extrem de serioasă a cântecelului: smerenia creştină.
„Şi pân’ la urmă l-am gasit într-o biserică din lemn/ E una undeva pe-un deal (…) Şi cred că ştiu de ce l-am găsit aici/ Eu cred că Dumnezeu preferă lemnul/ Lemnul şi spaţiile mici”, aşa se termină visul lui Dan Teodorescu, pe care, apoi, în versuri, încearcă să-l desluşească. De altfel, videoclipul piesei, impresionant prin personalităţile şi vedetele care fredonează sau recită refrenul melodiei se încheie cu un citat din Biblie: „Pe preoţii cei din voi îi rog (…): Păstoriţi turma Lui Dumnezeu (…) nu pentru câştig urât, ci din dragoste; (…) şi voi, fiilor duhnovniceşti, supuneţi-vă preoţilor; şi toţi, unii faţă de alţii, îmbrăcaţi-vă întru smerenie” (Petru, 5, 1-5).
Cel mai nou videoclip Taxi, „Despre smerenie”, a fost lansat joi seară, 7 aprilie, pe contul de facebook al trupei la ora 19:00, iar clipul poate fi vizionat pe YouTube.
Reactia cu arderea cartilor e de tip fascist bolşevic, si nici nu e un titlu reprezentativ pt candidatul nostru Nobel. Dl Mircea Cartarescu, celebru deja, nu poate fi banuit ca avea nevoie de publicitate. Tb crezut ca asa crede, asa scrie. Se exprima civic cu o consecventa usor de probat. Publicistul, mester la cuvinte, a lansat inca de prin 2005, când colabora la Jurnalul Naţional, o formula memorabila si refolosita frecvent in postromânism: http://jurnalul.ro/editorial/catedrala-manuirii-neamului-37838.html