Spitalele din Timișoara se confruntă în continuare cu un pericol iminent: infecțiile nosocomiale. Anul acesta sute de cazuri au fost raportate Direcției de Sănătate Publică Timiș, dar măsurile de la nivelul Ministerul Sănătății întârzie să apară.
Situația infecțiilor din spitale a ajuns notorie în 2016, după Cazul Colectiv, când viața celor care nu au murit în club a fost pusă în pericol chiar în spitale. Atunci, Ministeul Sănătății a luat mai multe măsuri, dar fenomenul nu este combătut nici astăzi. „Banatul Azi” vă prezintă situația din 2018 a celor mai importante spitale din Timișoara, în privința infecțiilor nosocomiale.
Sute de cazuri la „Județean”
La cel mai mare spital din vestul țării, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, în 2018 au fost înregistrate 588 de cazuri cu infecții intraspitalicești. Cele mai multe au fost evidențiate în ianuarie — 99. De atunci, lunar, sunt raportate între 96 și 74 de cazuri. Medicii spun că ei aplică planul de măsuri trimis de la București, dar situația pare departe de a fi controlată.
În anul 2016, toate unitățile sanitare din țară au fost controlate. Atunci, Ministerul Sănătății a anunțat măsuri imediate, mai ales că a apărut și poblema dezinfectanților care nu erau corespunzători normelor și care au dus la o explozie a infecțiilor.
Măsurile imediate: „toate produsele biocide din categoriile TP1 (n.r. — pentru dezinfecţia tegumentelor) şi TP2 (n.r. — pentru dezinfecţia suprafeţelor), care se găsesc pe piaţa românească şi au indicaţii de utilizare în unităţi sanitare, vor fi supuse unor teste de eficacitate în laboratoare acreditate la standarde europene. Producătorii şi distribuitorii au un termen de 120 de zile pentru îndeplinirea acestei cerinţe”, precizează Ministerul Sănătăţii.
De remarcat că, legat de acest dosar al produselor de igienizare, folosite, adesea, impropriu: Spitalul Judetean din Timișoara a fost implicat anul trecut într-un incident cu urmări tragice, soldat cu moartea arhitectului Anca Petrescu.
Aceasta a fost internată, la vremea respectivă, în Spitalul Județean, în urma unui accident de circulație suferit în apropiere de Timișoara.
Anca Petrescu a decedat, cel mai probabil ca urmare a unei infecții contactate în perioada spitalizării sale. Întrucât familia victimei a solicitat o anchetă în speța medicală respectivă, cazul este, în prezent, cercetat de o echipă de procurori, urmând, probabil, să ajungă în instanță.
La „Boli Infecțioase”, mai puține infecții
La Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara, în 2018 au fost raportate doar 78 de cazuri de infecții nosocomiale. Numai 75 de persoane au fost afectate și nu s-a înregistrat niciun deces.
Potrivit medicilor de aici, măsuri de combatere a infecțiilor sunt luate periodic. Acestea constau în intensificarea procedurilor de curățenie și dezinsecție în cadrul tuturor secțiilor; intensificarea evaluării eficienței procedurilor de curățenie și dezinsecție prin recoltarea testelor de autocontrol; respectarea de către pacienți, personal medical I auxiliar a precauțiunilor standard, a precauțiunilor adresate căii de transmitere a infecțiilor; izolarea imediată a pacienților diagnosticați cu IAAM (infecții asociate asistenței medicale); limitarea accesului vizitatorilor pe secții și al pacienților de la o secție la alta; intensificarea ritmului de verificare în vedere depistării cazurilor nediagnosticate, neînregistrate și neanunțate de IAMM; monitorizarea zilnică a rezultatelor bacteorologice și analiza acestora în scopul depistării active a infecțiilor.
Ministerul Sănătății, plan strategic pus la păstare din 2016
În 2016, Ministerul Sănătății a pus la punct Planul Strategic de Prevenire şi Combatere a Infecţiilor Nosocomiale, 2016–2018, care include un ansamblu de măsuri ce vizează prevenția, reducerea incidenței, monitorizarea şi creşterea capacităţii de diagnostic a infecţiilor nosocomiale.
Tot atunci s-au făcut peste 300 de controale în spitalele din toată țara. La spitalul din Oravița au fost chiar închise două secții — Ambulatoriul și Spălătoria. În Arad au fost de asemenea depistate probleme.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, unitate de tip pavilion având în structură un număr de 1.418 paturi, repartizate în 22 de clădiri, starea de degradare avansată a cel puțin 5 impune luarea unor măsuri urgente pentru relocarea sau reabilitarea acestora, condițiile de desfășurare a activităților medicale în aceste stabilimente fiind improprii. Astfel:
— Secţia Clinică Boli Infecţioase Adulţi funcționează într-o clădire retrocedată, aflată într-o stare avansată de degradare, cu tâmplărie degradată, fără circuite funcționale corespunzătoare, cu pereți neigenizați, tavane cu infiltrații, tencuieli căzute.
— Secţia Obstetrică funcționează într-o clădire retrocedată, care este dezafectată parțial din cauza degradării avansate, având camere dezafectate din cauza degradării podelelor, plafoanele fiind nesigure, cu risc de prăbușire. Finisajele din interior, pavimentele, lemnăria sunt degradate. Există un salon comun pentru pregătire preoperatorie și trezire postoperatorie, prin care se face accesul în salonul pentru chiuretaje la cerere, neexistând circuite separate.
— Secţia Clinică Pneumologie este amplasată în prezent într-o clădire veche, aflată de asemenea într-o stare avansată de degradare. Precizăm că a fost construită o clădire nouă, învederea relocării acestei secții.
Având în vedere că activitatea secției de Obstetrică se desfășoară într-o clădire cu risc major de prăbușire, s-a propus, în regim de urgență, reconfigurarea spațiilor din clădirea nouă, pentru relocarea acestei secții.