Primăria Municipiului Timişoara a organizat miercuri 1 martie, în Sala de ședințe a Consiliului Local al Municipiului Timișoara, o dezbatere publică a urmatoarelor proiecte:
1. Proiect de hotărâre privind înființarea Autorității Urbane la nivelul Municipiului Timișoara;
2. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de Fezabilitate „Modernizarea străzilor din piatră cubică din municipiul Timișoara”
Temele anunțate au prezentat interes pentru o bună parte a publicului din partea societății civile dar și unii membri ai asociațiilor profesionale ai constructorilor și ale arhitecților dar și persoane individuale.
La primul punct publicul din sala a cerut lămurii despre acest organism care-și va spune Autoritate Urbană. Această autoritatea nu este o necesitate specificată în documentele europene susțin contestatarii acestui proiect de hotarâre. Primarul Nicolae Robu este convins de contrariu. El explicâ faptul că este o necesitate, ca un instrument de lucru al executivului Primăriei. Autoritatea nu se va suprapune peste alte structuri ce doar în aparență au același rol. Autoritatea nu are rol decizional ci doar strict de consultare și preselecție a priorităților unor lucrări avute în vedere în oraș, de care se ocupă Primăria.
Al doilea punct a suscitat un și mai mare interes din parte participanților.
Primarul Nicolae Robu a adus câteva precizări despre străzile pavate cu piatră cubică. Acestea ar trebui asfaltate pentru un așa zis „modernism și progres”. Piatra refolosită și-ar găsi utilitatea ca materie primă la lucrări de reparații la unele zone pietonale.
Un specialist al Direcției de Patrimoniu care a lucrat si la reabilitarea orașului Sibiu a arătat că experiența europeana recomandă folosirea pietrei cubice. Ba mai mult, tot la Sibiu s-a folosit chiar și piatră de râu mult mai neregulată și de formă rotundă. Toate străzile propuse pentru asfaltare se află în zone de protecție, unde se încalcă chiar regulamentele de urbanism dacă nu au și avizul Direcției de Patrimoniu. Individualitatea specifică locurilor cu încărcătură istorică se pierde în acest fel.
Unii cetățeni au reclamat și lucrările bezmetice ale unor regii, care nu reușesc să-și ducă la final șantierul. După spargerea străzilor, acestea nu le mai refac așa cum erau înainte. Principalele acuzate au fost intreprinderile ce se ocupă de energia electrică și cei de la gaz.
S-au dat exemple din alte țări și orașe unde acest sistem de pavaj există. Ambele parți s-au folosit de aceste modele străine, în ambele sensuri: atât negative cât și pozitive. Unii vedeau un model de bună practică alții le consideră depășite și periculoase pentru confortul pietonilor dar și a vehiculelor. Oricum, nu se pune problema ca pe acolo să circule petonii, pentru că ei au la dispoziție trotuarele.
În ciuda tonul și spiritului de amiciție în discuții, în fapt, în realitate, a fost câte un monolog unilateral al surzilor, care parcă nu ascultau nimic din ce spuneau celălalți.
