Patrimoniul Timişoarei, vândut pe semnătură edilitară. Cum a ajuns ancheta pe masa DNA

Timişoara este zguduită de un scandal care planează asupra oraşului de ani buni: vânzare ilegală de apartmente din fondul Primăriei Timişoara. După mulţi ani de suspiciuni şi controale, Direcţia Naţională Anticorupţie a decis deschiderea urmăririi penale în cazul a 5 demnitari ai Timişorei care ar fi înstrăinat ilegal locuinţe în baza Legii 112.

Cum a început totul? În anul 2014, la 2 ani de la instalarea lui Nicolae Robu în fruntea primăriei, viceprimarul de atunci, social democratul Traian Stoia, trăgea un semnal de alarmă asupra modului în care au fost vândute case în oraş. Primii care au intrat pe fir au fost inspectorii Corpului de control al primului ministru. Aceştia au luat toate documentele la puricat şi au stabilit că în perioada 1996 (anul intrării în vigoare a Legii 112) – 2015, din patrimoniul oraşului au dispărut 10.000 de locuinţe. Cel puţin 1.000 de contracte de vânzare-cumpărare au părut suspecte inspectorilor. Aşa că aceştia au transmis dosarul mai departe Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Din ancheta Corpului de control al primului ministru şi din documentele obţinute de mass media, „schmecheria” vânzării locuinţelor a început imediat după intrarea în vigoare a Legii 112. Primăria Timişoara a înfiinţat, în 1996, Comisia locală pentru aplicarea Legii 112. Numai că aceasta nu a avut niciodată atribuţii şi nici un regulament de lucru. Mai mult, în 1 iulie 1998, comisia se întruneşte şi dă o notă care stipulează că: „Întrucât există precedente, se pot vinde către chiriaşii cu contracte de închiriere încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 112/1995 (25.01.1996), doar acele apartamente pentru care nu există nici un litigiu (adică în imobile nerevendicate pe cale administrative sau prin instanţă”.

Nota a fost semnată de Gheorghe Ciuhandu, primar la acea vreme,  Nicuşor Miuţ, fostul şef al Direcţiei de Patrimoniu, Vasile Tărciatu, fost consilier juridic şi fost director la Evidenţa Populaţiei, Liviu Barbu, fostul şef al ADP, şi Sorescu Mileta, fost consilier juridic.

Asta în condiţiile în care Legea 112 stipulează foarte clar că vânzarea unei case luate de stat după 6 martie 1945 poate fi vândută de autoritatea publică locală numai acelor persoane care dovedesc, cu acte, că erau chiriaşi în locuinţa respectivă la data intrării în vigoare a legii, adică 1 octombrie 1996.

Concluzia Corpului de control al primului ministru a fost: „Decizia, luată de semnatarii notei, este vădit ilegală, întrucât contravine dispoziţiilor imperative ale art. 6 din Normele metodologice privind aplicarea Legii 112. Semnatarii au acţionat cu intenţie în adoptarea acestei decizii”.

Măsuri nu au fost luate imediat. A intrat însă pe fir DNA, care a ridicat, în 2014, toate dosarele de vânzare-cumpărare pentru cele 10.000 de locuinţe înstrăinate în 20 de ani.

Edilii, urmăriţi penal de DNA

Un pas conctret a fost făcut în anchetă în această lună, când primarul Timişoarei, Nicole Robu a fost audiat la sediul central al DNA Bucureşti. Aici, procurorii l-au înştiinţat de calitatea de suspect pe care o are în dosar şi s-a început cercetarea penală pe numele său şi pe cel al fostului edil şef, Gheorghe Ciuhandu, a viceprimarului în funcţie Dan Diaconu, a fostului viceprimar Traian Stoia şi a fostului şef de la Patrimoniu, Martin Staia.

După audierea lui Nicolae Robu, procurorii DNA au emis un comunicat de presă în care detaliază ancheta pe care o desfăşoară.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții: CIUHANDU GHEORGHE-CORIOLAN, fost primar al municipiului Timișoara, ROBU NICOLAE, primar al municipiului Timișoara, STAIA MARTIN, fost director în Primăria Timișoara, pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată; DIACONU DAN, viceprimar al municipiului Timișoara, STOIA TRAIAN CONSTANTIN, fost viceprimar al municipiului Timișoara pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

Din ordonanțele întocmite de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia: În perioada 1996 – 2015, mai mulți funcționari publici din cadrul Primăriei municipiului Timișoara, precum și alte persoane, și-au încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii 112/1995 și au deposedat Statul Român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului. Contextul desfășurării activităților infracționale este următorul: în luna ianuarie 1996 a intrat în vigoare Legea 112 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului în perioada regimului comunist. Această lege le dădea drept foștilor proprietari și moștenitorilor lor să își redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile. Totodată, legea a dat dreptul chiriașilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriași care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile și le ocupau la acea dată.

Cu toate acestea, funcționarii publici din cadrul Primăriei Timișoara au încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timișoara care nu au avut calitatea de chiriași la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 și care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile. Funcționarii din cadrul Primăriei Timișoara au vândut în mod fraudulos imobilele persoanelor în cauză, la preţuri modice, stabilite în baza Legii 112/1995 și HG 20/1996, deși cunoșteau că respectivele dispoziții nu aveau nici o aplicabilitate în privința acelor persoane.

Prejudiciul total cu referire la deposedarea statului de cele 967 de imobile este estimat la aproximativ 40 de milioane euro. Suspecților Ciuhandu Gheorghe-Coriolan, Robu Nicolae, Stoia Traian, Staia Martin și Diaconu Dan li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane care, la data faptelor, erau funcționari în cadrul Primăriei Timișoara”, a transmis în 17 februarie  DNA – structura centrală.

Imediat au apărut reacţiile inculpaţilor. „Sunt nevinovat!” – asta au strigat toţi cei anchetaţi de DNA. Primul care s-a arătat deranjat a fost primarul Nicolae Robu,  care susţine că în mandatul său au fost vândute doar 2 apartamente în baza Legii 112 şi că totul s-a făcut „în litera legii”, asigurat fiind de aparatul de specialitate din propria-i subordine.

„Se suspectează că, din cele peste 10.000 de locuințe vândute, 1.000 au fost vândute cu încălcarea legii. Dintre acestea 1.000 asupra cărora planează suspiciuni, DOUĂ au fost vândute cu semnătura mea:

-un apartament cu o cameră, în suprafață de 26 mp,

-un apartament cu două camere, în suprafață de 51 mp.

Ambele sunt apartamente modeste, vândute unor familii modeste. Fac această mențiune întrucât ancheta a fost declanșată în urma unor sesizări de vânzare de locuințe foarte bune, la prețuri subevaluate, către persoane suspuse / potente financiar, presupus în condiții de corupție. Evident, nu este cazul, pentru nimic din enumerare, la vânzarea celor două locuințe cu semnătura mea.

Vreau să fiu foarte clar:

1. Ancheta DNA este una firească și total legitimă. Asupra înstrăinării patrimoniului statului și administrațiilor locale, mereu au fost suspiciuni și DNA are chiar datoria de a face lumină. Eu însumi am cerut în 2013 să se facă lumină în această zonă atât de suspectă în percepția publică.
2. Eu nu sunt învinuit de nimic, nimeni nu este învinuit în această etapă a anchetei. Audierea mea a fost făcută în calitate de suspect, dată fiind semnătura mea pe cele două contracte.
3. Preocuparea mea pentru legalitate absolută (risc pleonasmul) este dovedită de o mulțime de dispoziții scrise (respectiv note interne) și verbale prin care cer repetat angajaților din aparat să respecte cu strictețe legea.
4. În concret, cele două contracte semnate de mine au avut, când mi-au fost date la semnat, avize de legalitate de la juriști – altfel, nici nu ar fi îndrăznit cineva să mi le prezinte! -, dar, mai mult decât atât, ulterior vânzării, eu am cerut, în scris, suplimentar, să mi se garanteze că vânzarea s-a făcut legal. Și mi s-a garantat!”, a transmis Robu.

Nici fostul edil şef, Gheorghe Ciuhandu, nu consideră că ar fi greşit cu ceva. Acesta ar fi semnat 61 de astfel de contracte de vânzare-cumpărare care acum sunt sub ancheta DNA, dar fostul primar spune că şi el, ca şi Nicolae Robu, a primit asigurările de legalitate de la specialişti din Primăria Timişoara.

„Menționez că în timpul mandatelor de primar al municipiului Timișoara am semnat, în calitate de șef al instituției, zeci de mii de acte administrative – acte care au fost întotdeauna întocmite și verificate de departamentele de specialitate din cadrul Primăriei, așa cum prevede legea și cum este și firesc, dat fiind volumul însemnat de documente emise de o autoritate publică cu semnătura primarului.

Cele 61 de contracte cu privire la care sunt anchetat de DNA au fost semnate mai întâi de funcționari din cadrul Direcției de Patrimoniu, Serviciului Juridic, Direcției Economice, iar unele și de viceprimarul de resort. Este procedura uzuală, ținând cont de faptul că primarul nu are competențe juridice și nici sarcina de a verifica documentele care stau la baza încheierii unor astfel de contracte. Mai mult decât atât, instituțiile statului, care au efectuat controale periodice în Primăria municipiului Timișoara, nu au semnalat în tot acest răstimp neregului cu privire la contractele respective”, a declarat Gheorghe Ciuhandu.

Fostul edil susţine că imobilele vândute în baza celor 61 de contracte nu sunt amplasate în zona centrală a orașului, iar beneficiarii lor nu sunt persoane influente în mediul social din Timișoara, aşa cum susţin procurorii.

Cele 61 de imobile se constituie din:

– 31 de locuințe cu o cameră;

– 21 de locuințe cu 2 camere;

– 6 locuințe cu 3 camere;

– 2 locuințe cu 4 camere;

– o anexă ce cuprinde două magazii.

„Doresc să afirm că sunt complet nevinovat și să îmi exprim regretul cu privire la modul nedrept în care este defăimată persoana mea. Consider că actuala legislație penală cu privire la abuzul în serviciu permite trimiterea în judecată și chiar și condamnarea unor persoane nevinovate, care nu au săvârșit acte de corupție ci doar și-au îndeplinit atribuțiunile de serviciu. Această legislație incertă și modul subiectiv în care ea este aplicată, de altfel, a condus la blocarea bunului mers al administrației publice locale, funcționarii publici preferând să nu mai semneze nici un act de teamă de a nu fi acuzați ulterior de abuz în serviciu, aspect extrem de grav și cu efecte negative greu de estimat asupra dezvoltării comunităților locale”, a mai spus Gheorghe Ciuhandu.

Procurorii anticorupţie consideră însă că în baza acelei note semnate de autorităţi în 1998 mai multe imobile au ajuns în proprietatea unor persoane influente, cum ar fi fostul şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, Vasile Bâc, şi fostul procuror-şef al DNA Timişoara, Tamaş Schiffbeck.

Legale sau nu, vânzările în baza Legii 112 au diminuat fondul locativ al oraşului cu 10.000 de apartamente.