Timișoara fiind desemnată Capitala Europeană a Culturii 2021, haideți să trecem în revistă, în câteva episoade, participările echipelor din orașul de pe Bega în competițiile internaționale oficiale, de-a lungul anilor…
Legendara Chinezul nu a avut vreo astfel de prezență. Pentru că, pur și simplu, România nu era reprezentată, în epoca de glorie a Chinezului (anii ’20), în competițiile internaționale oficiale.
Prima a fost Ripensia. În Cupa Europei Centrale (CEC), cea mai importantă competiție internațională intercluburi a acelei perioade. Era rezervată grupărilor din țări precum Italia, Cehoslovacia, Ungaria, Austria, țări extrem de puternice pe atunci. Doar Anglia, Scoția și trio-ul sud-american Uruguay – Brazilia – Argentina erau cel puțin la acel nivel, din toată lumea!
Primul club profesionist din România a produs, mai întâi, o uriașă surpriză, eliminând pe marea Milan, după 3-0 la București (unde ”Ripi” și-a susținut ambele partide pe care le va juca în competiție), Italia tocmai cucerind, cu doar două săptămâni în urmă (la data returului), pentru a doua oară consecutiv, titlul mondial!! Milan terminase pe 3 ediția precedentă, 1937/38, a primei divizii italiene, la trei puncte (se acordau două puncte la victorie) de campioana Ambrosiana-Inter (Internazionale de azi, marea rivală locală) și la unul de locul secund, Juventus.
În turul următor, sferturi, roș-galbenii timișoreni au cedat însă în ambele partide lui Ferencvaros, campioana din acel an a Ungariei (care tocmai se încununase vicecampioană mondială!). ”Fradi” avea pe atunci o super-echipă, cu timișoreanul Tänzer I, extremă dreaptă fost chinezist și viitor ripensist, marcând spre final golul victoriei budapestane, în tur. În retur, la meciul din capitala Ungariei, extrema dreaptă a românilor, Bindea, a fost bătut crunt de doi jucători ai gazdelor! Ferencvaros va ajunge în finală, pierzând cu Slavia Praga, după ce în semifinale a eliminat pe… Juventus.
La Ripensia jucau, pe atunci, D. Pavlovici, Bürger, Chiroiu II, Bindea, Dobay, Kotormany, Deheleanu, Beke, Marksteiner, Ciolac,. Toți, foști sau viitori internaționali. Primii cinci dintre ei jucaseră și la Mondialul din acel an, când România a fost însă eliminată, incredibil, de… Cuba !! Tot în acel an, după eliminarea din CEC, ”Ripi” va cuceri ultimul ei tilu național (al 4-lea), în urma unei finale cu Rapid (a fost ultimul sezon din istoria României cu două serii în Divizia A).
A fost unica prezență timișoreană într-o competiție internațională oficială în perioada interbelică.
Apare Poli, cu ”echipa de aur”
Prima participare după Al Doilea Război Mondial a coincis cu prima pentru Poli, numită pe atunci Știința. Era vorba de aceeași competiție, CEC, însă redenumită, doar pentru acea ediție, 1958, Cupa Dunării. Ediția a avut caracter oficial pentru Cupa Dunării, pentru CEC fiind considerată ediție neoficială. Între timp apăruse prima cupă intercluburi dedicată întregii Europe, Cupa Campionilor Europeni (CCE), în 1955, astfel că interesul pentru CEC devenise minor.
În turul 1, Știința a dat piept cu una dintre multiplele Dinamo impuse de sovietici, după război, în zona lor de influență. Dynamo din capitala Cehoslovaciei, Praga. Era vorba de legendara Slavia ante- și interbelică (înființată în 1892), care astăzi se numește tot Slavia. Clubul timișorean încă nu avea culorile alb-violet, iar stadionul Dan Păltinișanu încă nu exista, echipa jucând pe actuala arenă Știința. Bănățenii s-au calificat după un 3-0 entuziasmant în retur, când au fost 24.000 de spectatori pe stadionul numit atunci 23 August! Pierduseră cu două goluri diferență în deplasare, iar pe atunci nu conta, încă, numărul golurilor marcate ”afară”.
În sferturi, Știința s-a înclinat în fața unei echipe dintr-o altă capitală a unui stat comunist ce nu mai există azi, Iugoslavia. Belgrădenii de la Radnicki, club cu palmares net inferior Slaviei Praga (jucase doar finala Cupei Iugoslaviei în anul anterior), au câștigat ambele meciuri.
În acel an, ulterior, Știința va cuceri primul trofeu din existența clubului, Cupa României. Era echipa supranumită ”de aur”, cu Ciosescu, Tănase, Cojereanu, Brînzei, Gîrleanu (stins din viață în vara acestui 2016).
