Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) afirmă că peste 2300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă, din cauza crizei iminente în sănătate ce va apărea odată cu creşterea, la aproape 30 la sută, a taxei clawback.
APMGR cere trecerea imediată la calculul diferenţiat al taxei clawback în acest an şi la eliminarea obligaţiei clawback pentru medicamentele generice, din 2018.
„Taxa clawback este o taxă pe cifra de afaceri pentru producătorii de medicamente şi nicio companie din nicio industrie nu poate supravieţui mult timp cu un nivel al acesteia aproape de 30%. Asta înseamnă distrugerea industriei farmaceutice locale şi dispariţia unor medicamente esenţiale pentru milioane de pacienţi, mai ales pentru cei cronici, medicamente care se adresează unor arii terapeutice de bază precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator,” a declarat joi, într-o conferinţă, Adrian Grecu, preşedintele APMGR.
În trimestrul I al acestui an, taxa clawback a ajuns la aproape 20%, APMGR estimând că în trimestrul al II-lea va fi în jur de 25%, iar până la sfârşitul anului poate trece şi de 30%.
Taxa creşte din cauza introducerii de noi medicamente în mod necondiţionat pe lista compensatelor, fără buget suplimentar, la care se adaugă micşorarea plafonului pentru pensionari, precum şi eliminarea comisiilor de specialitate care verificau validitatea prescripţiilor, a mai spus Grecu.
Potrivit preşedintelui APMGR, din 2016 şi până în aprilie anul acesta, 42 de noi medicamente au fost introduse pe lista celor compensate, generând un consum suplimentar anual de aproximativ 70 de millioane de lei. Mai mult, introducerea recentă a altor două medicamente noi: Kadcyla (Trastuzumabum emtansinum) şi Tagrisso (Osimertinib), va genera un consum suplimentar anual de 129 milioane lei, respectiv 37 milioane lei.
Micşorarea plafonului pentru pensionari precum şi eliminarea comisiilor de specialitate înseamnă o creştere substanţială a consumului cu alte 200 milioane lei anual.
„Vrem să fim bine înţeleşi: introducerea a noi molecule este benefică pentru pacient şi pentru sistemul de sănătate, la fel şi micșorarea plafonului de compensare pentru pensionari. Dar noi, producătorii de medicamente generice, nu mai putem finanţa acest consum de care nu noi suntem responsabili. Pentru a supravieţui trebuie să renunţăm la medicamentele ale căror costuri de producţie nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilităţi de producţie. Şi pacienţii şi economia României vor pierde,” a spus Grecu.