Interviu cu liderul grupului de consilieri județeni PNL Timiș, Marian-Constantin Vasile.
O mare aglomerare urbană se va naște în perspectivă în jurul celor trei municipii din partea de Vest a țării: Timișoara, Arad și Lugoj. Propunerea de includere a Lugojului în acest pol de dezvoltare a fost avansată la finalul anului trecut de către consilierul județean PNL Timiș Timiș Marian-Constantin Vasile. Acesta a reușit să includă această inițiativă în Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Timiș 2014 – 2020/2023. Despre oportunitățile și premisele unei astfel de asocieri, despre perspectivele de evoluție și proiectele de dezvoltare pe care le propune am stat de vorbă cu liderul grupului de consilieri județeni ai PNL Timiș Marian – Constantin Vasile.
Domnule Marian-Constantin Vasile, ați fost unul dintre actorii politici care au participat activ la dezbaterea Strategiei de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Timiș pentru intervalul 2014 – 2020/2023. Vorbiți-ne despre însemnătatea pe care un astfel de document programatic îl are în dezvoltarea județului nostru.
Am susținut mereu că o dezvoltare armonioasă și accelerată a Timișului în următorii ani nu se poate produce decât în baza unui concept unitar și vizionar. Acest concept trebuie să țină cont, printre altele, de o serie de caracteristici ale fiecărei zone. De aceea, în opinia mea, este necesară o grupare a unităților administrativ-teritoriale în funcție de particularitățile lor, în entități care să se constituie în agregate teritoriale de dezvoltare. Adică poli de dezvoltare în jurul cărora să se concentreze toate demersurile, inclusiv cele de atragere de fonduri europene în actualul ciclu de finanțare european.
Și care ar putea fi, în viziunea dumneavoastră, acești poli de dezvoltare de la nivel județean ?
Consider că opt agregate teritoriale de dezvoltare ar putea fi definite în județul nostru, pe zone geografice : Deta-Ciacova-Gătaia, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Gottlob-Lovrin-Periam, Buziaș, zona montană Lacul Surduc – Valea lui Liman – Țara Făgetului, zona deluroasă Nord-Centru-Est și zona adiacentă Canalului Bega. La acestea adaug axa de dezvoltare Arad – Timișoara – Lugoj, de importanță capitală. Am avut personal inițiativa includerii Lugojului în această conurbație și mă bucur că propunerea mea a fost validată de plenul Consiliului Județean în cadrul Strategiei Județene de Dezvoltare 2014-2020/2023.
Din câte știu, există un studiu foarte bine documentat al Băncii Mondiale care face referire la potențialul de dezvoltare al zonei Arad – Timișoara. De ce dumneavoastră ați considerat necesară și oportună includerea Lugojului în acest concept general de dezvoltare?
Pentru că o dezvoltare vizionară, de talie europeană, a acestei regiuni se poate face, în opinia mea, numai incluzând și Lugojul în această conurbație puternică care este formată în mod firesc din cele trei municipii aflate în inima Banatului. În felul acesta, se va crea în timp, în triunghiul delimitat de București, Budapesta și Belgrad, un nou pol de dezvoltare de anvergură și relevanță internațională. Acesta va valorifica atu-urile și potențialul fiecăruia dintre cele trei municipii și va produce efecte pozitive în toată regiunea. Să nu uităm că ne aflăm într-o zonă cosmopolită, cu o bogată moștenire culturală și istorică. Iar o sincronizare a strategiilor va duce la dezvoltarea aici a unui important pol industrial, științific și educațional, în care să se ofere și servicii medicale de foarte bună calitate. S-ar putea crea astfel, în perspectivă, o metropolă europeană care – un aspect foarte important – să fie conectată foarte bine la toate viitoarele culoare de transport pan-europene.
În acest context, care ar fi proiectele care vor viza în mod concret Lugojul ?
Implementarea infrastructurii și a unor servicii care să valorifice avantajul conectării la autostrada A1, a unui sistem eficient de transport public în comun pe ruta Timișoara – Lugoj, crearea unor parcuri industriale, reabilitarea și extinderea utilităților pentru platforma industrială existentă, constituirea unor centre pentru susținerea afacerilor, realizarea variantei ocolitoare Sud a Municipiului Lugoj – acestea vor fi doar o parte din proiectele care vor viza în mod direct Lugojul. Și va fi necesară, de asemenea, și consolidarea și dezvoltarea zonei periurbane proprii a municipiului Lugoj, prin definirea și implementarea unui plan comun de proiecte și acțiuni.
Adică Lugojul va trebui să se dezvolte în viitor într-o manieră sincronizată cu localitățile aflate în proximitatea sa?
Sigur că da. În viziunea mea, dacă ne dorim o dezvoltare viitoare accelerată, de anvergură, în inima Banatului, atunci complementaritatea și întrajutorarea între UAT-uri este una dintre cele mai adecvate soluții. Acestei aglomerări urbane formată din cele trei municipii i se va adăuga și orașul Recaș, plasat pe aceeași axă de dezvoltare. Pentru acesta vor trebui identificate o variantă mai bună de conectare la Autostrada A1 și modalități de dezvoltare complementară și diversificată, în conjuncție cu cele trei orașe. Pot fi exploatate, spre exemplu, domenii de nișă specifice Recașului, așa cum este cazul turismului de nișă, prin punerea în valoare a Cramelor Recaș, a hipodromului ș.a.m.d. Și același gen de abordare trebuie luat în calcul pentru toate localitățile situate la Nord și la Sud de Autostrada A1. Un exemplu în acest sens ar fi și orașul Buziaș. Pentru că, în caz contrar, acestea ar putea stagna din punct de vedere economico-social, din cauza limitării traficului de persoane și marfă.
(P)