La doi pași de Timișoara, practic lipită de urbe, se remarcă o comună în permanentă dezvoltare, unde lucrurile nu stau pe loc ci se află într-o continuă mișcare. Chiar de la intrarea în comuna Dumbrăvița, căci despre ea facem vorbire în rândurile de față, se poate resimți potențialul de orășel pe care această localitate îl deține. Și acest fapt e un lucru mare, întrucât discutăm despre o comună a cărei dinamică s-a schimbat radical în ultimii ani. Se vede în numărul tot mai mare de timișoreni care au lăsat în urmă tumultul orașului ca să se mute într-un loc mai liniștit. Se vede în numărul de societăți comerciale care înfloresc în Dumbrăvița, de noi spații de învățământ și sport, de străzi asfaltate (chiar dacă mai există și din cele unde administrația locală încă nu a ajuns) și multe alte argumente.
În timp ce la recesământul din 2001 Dumbrăvița număra aproximativ 4.000 de locuitori, astăzi comuna a ajuns la 12.000 de locuitori. Asta înseamnă o triplare a populației, o dinamică fără precedent, în doar 15 ani. În plus, la Dumbrăvița, se emit anual 700 de autorizații de construcție, lucru care se poate observa cu ochiul liber. Pe orice stradă din comună există o clădire sau o casă în construcție.
Parte a progresului notabil pe care-l înregistrează comuna Dumbrăvița o reprezintă numărul din ce în ce mai mare de proiecte cu finanțare europeană în care se implică administrația locală, proiecte menite să aducă beneficii localității. ”În anul 2009, exista doar un proiect cu Serbia, dar mai apoi am dezvoltat alte proiecte la primăria Dumbrăvița, cele mai multe fiind proiectele tranfrontaliere cu Ungaria, unde primarul de la vremea aceea (Geza Szilagyi n.r.) avea acolo un ascendent, fiind și câteva localități înfrățite cu noi, iar lucrurile au mers pe un făgaș natural și au evoluat foarte ușor” spune Constantin Nicolae, inspector la primăria Dumbrăvița, cel care se ocupă cu implementarea proiectelor cu finanțare europenă și nu numai.
”De atunci, din 2009 și până în prezent, au fot dezvoltate numeroase proiecte, cu diferite localități, din diferite zone. S-au dezvoltat proiecte pe fondul de mediu, pe dezvoltarea capacității administrative, chiar și proiecte pe polul de creștere, împreună cu Timișoara. Ariile spre care noi ne-am îndreptat au fost, așadar, diverse de- oarece mereu am dorit să venim în sprijinul nevoilor cetățenilor, am ținut cont de necesitățile lor, iar nevoile lor au devenit automat nevoile comunei” concluzionează Constantin Nicolae.
Bazele ,,oraselului ,,le-a pus primarul ungur, Geza! Sa nu-l uitati!
..nu ai trotuare, nu ai bulevarde, nu ai copaci pe marginea drumului, nu ai mijloace de transport…chiar daca ca suprafata e cat un sfert din tot orasul Timisoara…vai de mama ei, comuna lu’ peste prajit. ..