Parlamentarul liberal Marilen Pirtea a luat act de recent încheiatele Examene Naționale la cere au luat parte absolvenții claselor a opta din toate școlile. Prin calitatea dânsului de dascăl poate avea o opinie pertinentă despre acestea și nivelul la care se află elevii. Chiar dacă pregătirea politicianului este axată pe învățământul superior nu pe cel gimnazial, are câteva observații de făcut mai cu seamă că peste câțiva ani ar putea fi baza de unde se selecționează viitorii studenți. Tot cu acest prilej nu scapă ocazia de a arunca o parte din vină asupra adversarilor politici ce nu acordă suficientă atenție învățământului.
Guvernarea nu este capabilă sau nu vrea să accepte realitatea și să investească în calitate. Comparativ cu anul școlar 2014-2015, numărul tinerilor care au susținut Evaluarea Națională este cu 20.000 mai mic. Acest fapt va avea drept consecință, probabil, o scădere a numărului tinerilor care intră în licee. Efectul de domino se va transmite și către învățământul universitar, unde, peste patru ani, numărul candidaților va fi considerabil mai mic față de cel de anul viitor.
Motivele pentru care aceste cifre sunt în scădere sunt multiple, principalele fiind legate de evoluția demografică și de rata mare de abandon școlar. „Comparațiile sunt necesare. Ele ne arată, încă o dată, an de an, un fenomen îngrijorător: numărul românilor „cu carte” scade, în loc să crească – așa cum s-a întâmplat și se întâmplă în continuare în țările occidentale, unde guvernările înțeleg importanța educației. Este frustrantă incapacitatea autorităților statului de a găsi o soluție și încăpățânarea cu care au rămas ancorați în epoca de aur a boom-ului demografic. Modul în care se face finanțarea universităților din surse publice este elocvent pentru această optică anacronică”, spune deputatul PNL de Timiș, Marilen Gabriel Pirtea.
Astfel, dacă în 2014 se prezentau la Evaluarea Națională un număr de 159.953 de absolvenți de gimnaziu, la examenul din această vară au fost prezenți doar 140.712 candidați. Scăderi mari, succesive, de 10.000 și 8.000, au fost înregistrate în 2016 și, respectiv, 2017.
În ceea ce privește învățământul universitar, Marilen Pirtea spune că primele soluții la îndemână sunt reducerea proporțională a numărului de locuri bugetate și creșterea sumelor alocate, fapt ce ar conduce la o îmbunătățire a actului educațional: „Am atras atenția și în alte rânduri că trebuie să ne adaptăm realităților. Avem cifre de școlarizare din 2007-2008, când numărul studenților era dublu. În același timp, avem taxe universitare mult mai mici decât taxele la grădiniță. Toți cei care au trecut prin universități știu că nu poți face învățământ de calitate cu această finanțare. Atunci, mă întreb retoric, ce ne împiedică să scădem numărul de locuri bugetate și să creștem alocarea pe student?”