Nu, nu mi-e teamă să îmi spun păsul oricui cu urechile ciulite, nici celor ce închid ochii căscând a nepăsare. Mi-e tolba mereu plină de cuvinte aprinse, dar şi mai domoale. Îmi pun arcul pe umăr şi plec la vânătoare, cu murgul după mine şi toate ale mele ursitoare. Mi-e pasul încet prin iarba poieniţei şi soarele îmi cade în plete chiar şi la înserare. Nu, nu mi-e teamă de fiarele turbate, ascunse-n pădurea deasă, în timp ce-mi număr paşii printre străjerii zdraveni. Le-ntâmpin pe toate cu dinţii la vedere, în zâmbete adunate. Îmi scriu în palmă semne de întrebare şi tot eu dau răspunsuri, deloc meşteşugite. Am cules gândurile amare, din depărtări venite, iar la vreme de seară le-am îngropat în bătrânele morminte. Le conturez cu degetele ude formele bombate şi le pun de pază luna, pentru că tot ea, nebuna, nu uită niciodată!
Nu, nu mi-e teamă să mă arunc în şaua calului în spume, să bat drumuri neumblate şi să îmi las deoparte tihna. Mi-au crescut iar aripi şi le cunosc menirea. Nu-mi ascund ochii de privirile acide, nici nu le întorc vorba celor cu limba ascuţită. Să vină peste mine şacalii şi mistreţii, să-mi ceară socoteală că nu le-am dat bineţe, când făceau cercuri în jurul stârvurilor aruncate de alţii. Aştept să mă atace şi tac în locul meu, cuminte. Sunt vânător, femeie! Sunt vânător, bărbate!
Nu încerca să îmi pui laţul, nici să îmi pui capcane. Nu sunt val de mare, nici vânt de miazănoapte. Mai iute scot peniţa şi îmi arunc pumnalul, când vremea de primejdie contraatacuri cere.
Nu, nu mi-e teamă să trec prin cimitire sau printre ruine. Le cunosc prea bine şi acolo îmi caut sprijin, când cei plecaţi departe, unde nu-i pot ajunge, au sfaturi să îmi spună sau să mă certe iară că nu am luat aminte la chipurile de ceară şi vorbele otrăvite. Au multe să-mi şoptească strigoii din vechime, şi îi iau în braţe, sărutându-i tare, să îi cred cu mine şi după ce pleacă.
Nu mai sunteţi oameni, v-aţi prechimbat în bestii, v-aţi luat costume Armani şi …pentru cine toate?!
Nu, nu mi-e teamă. Şi am în tolba mea săgeţi pentru orişicine. Dar mi-s prea dragi murgul şi aripile-mi din spate.
Sunt vânător, femeie! Sunt vânător, bărbate!