Într-o lume ce a generalizat violența ca pe stare de firesc ce parcă ar trebui să ne însoțească mereu, unii se ridică și spun clar că trebuie schimbate lucruri. Violența nu este normală într-o societate cu pretenții de civilizație.
Nu totul se poate rezolva cu brutalitate. Există alternative. Orice diferend se poate aplana sau atenua și prin măsuri pașnice. Dacă cineva este mai fragil nu ar trebui să se teamă de cel ce are o dotare fizică superioară.
De cele mai multe ori femeile sunt victimele violențelor de tot felul. De la cea casnică la cea stradală. Nici la noi în județ situația nu este mult mai bună decât în alte locuri. Cu ocazia zilei de 25 noiembrie, Ziua Internațională a Luptei împotriva Violenței asupra Femeilor, Asociația SPICC își manifestă profunda îngrijorare față de magnitudinea și gravitatea fenomenului în România. În contextul celor 16 zile de activism împotriva violenței de gen, care demarează odată cu ziua de 25 noiembrie și se încheie, în mod simbolic, în data de 10 decembrie, Ziua Internațională a Drepturilor Omului, asociația insistă asupra faptului că violența și amenințarea cu violența reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului, statisticile referitoare la situația din țara noastră relevând faptul că o treime dintre femeile din România se află din această cauză în situație de risc. Diferitele tipuri de violență masculină îndreptate împotriva femeilor încalcă dreptul fundamentul la siguranța persoanei și reprezintă o expresie a dezechilibrului de putere dintre bărbați și femei.
„Condamnăm ferm orice demers, discurs, atitudine sau manifestare care încurajează violența, fie prin instigare directă sau indirectă la ea, fie prin pasivitate. Incapacitatea Statului român de a crea un cadru legal care să prevină și să pedepsească adecvat agresorii, astfel încât să-i descurajeze, îl face complice cu aceștia” spune Simona Ionescu, președinte Asociației SPICC.
În acest sens, Asociația SPICC, membră a Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (VIF) se raliază cerințelor acesteia și solicită:
-la nivelul județului Timiș solicităm crearea de adăposturi și centre de urgenţă, care să ofere servicii integrate victimelor violenței domestice și sexuale
– deblocarea de urgență a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, cu modificările și completările ulterioare, care urmărește armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul. Proiectul de lege vizează introducerea ordinul de protecție provizoriu (art.52, Convenția de la Istanbul), emis de Poliție imediat după constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă, asigurarea accesului victimelor la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport;
– introducerea de urgență în legislație a sesizării din oficiu în cazurile de violență domestică și eliminarea obligației victimei de a face plângere prealabilă împotriva agresorului domestic, conform prevederilor Convenției de la Instanbul (art. 55 din Convenție);
-adoptarea Proiectului de Lege pentru Modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, ce vizează posibilitatea aplicării măsurii arestului preventiv în cazul nerespectării hotărârii judecătorești prin care s-a dispus emiterea unui ordin de protecție.
Pentru că lupta pentru protejarea drepturilor omului reprezintă responsabilitatea pe care fiecare individ sau grup o are față de ceilalți, SPICC vă invită în cadrul celor 16 zile de activism împotriva violenței de gen la solidaritate cu victimele discriminărilor și a tuturor formelor de violare a drepturilor omului, la denunțarea și responsabilizarea agresorilor acestora. „Nu lăsa pe nimeni în urmă: oprește violența împotriva femeilor și fetelor” (“Leave no one behind: end violence against women and girls”) este tema propusă anul acesta de către ONU pentru cele 16 zile de activism, temă menită să consolideze angajamentul pentru o lume lipsită de violență pentru toate femeile și fetele, din întreaga lume și se adresează înainte de toate persoanelor marginalizate, inclusiv refugiaților, migranților și minorităților, populațiilor indigene și celor afectate de conflicte și de dezastre naturale.
