Vă amintiți pilda din Biblie, cu femeia păcătoasă care trebuia ucisă prin lapidare, adică prin lovire cu pietre, conform obiceiurilor din acea vreme? Ea a fost salvată de Isus de la moarte, care le-a spus celor care o condamnau: ” Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintai piatra asupra ei …”. Mi-am amintit de această pildă duminică seara, la încheierea scrutinului alegerilor locale, când primarul Timișoarei, Nicolae Robu, aștepta cu nerăbdare și emoție, la sediul PNL, rezultatele votului, împreună cu echipa care l-a ajutat în campanie. Mai precis, figura dezamăgită a primarului, nemulțumit că televiziunile centrale nu aveau previziuni la finalul votului decât pentru București și Cluj-Napoca.

Acum dom’ primar, pe undeva vă înțeleg dezamăgirea că televiziunile așa zis naționale au bătut monedă doar pe Capitală și eventual Cluj-Napoca, de parcă ar fi cele mai importante orașe din țară. Nu uitați însă că, în afară de Televiziunea Română, care e plătită din banii cu care contribuim noi, celelalte televiziuni sunt private și dacă patronul plătește ca să se știe numai despre un segment din țară n-ai ce să-i faci.

Dar nu aruncați cu piatra dom’ primar! Asta pentru că, pe undeva, consecința este și urmare a războiului cu presa locală, mă rog – o parte a ei, pe care-l purtați de ceva vreme. Nu uitați că din războiul cu presa nu prea ai de câștigat. Din contră! Și rolul nostru nu e acela de a vă lăuda tot timpul, pentru că atunci ajungem în punctul de unde am plecat în 1989 și nu cred că vă doriți asta!

Predecesorul dumneavoastră a început să șicaneze presa prin ridicarea chiriilor la chioșcurile de ziare din oraș amplasate pe domeniul public. Mă așteptam ca un liberal venit la primărie să aibe o altă politică față de mass-media dar, după 4 ani, văd că au dispărut chioșcurile de ziare din centrul orașului, că ce-i trebuie cetățenului să aibe la îndemână ziarul pe care să-l citească. Doar avem Facebook și ziare on-line de unde să citim, pe tabletă sau telefonul mobil, ce se mai întâmplă. Așa am ajuns să avem de ales între un singur cotidian tipărit și alte două trei publicații periodice în timp ce în orașe din țară, mult mai mici decât Timișoara, se încurajează apariția ziarelor, televiziunilor și radiourilor locale.

Gândiți-vă unde eram acum dacă ați fi încurajat apariția de noi publicații în Timișoara sau subvenționarea unor chioșcuri de ziare pe un model cu specific local, unde să găsești și vederi sau suvenire cu orașul. Nu mai vorbesc de încurajarea unor investitori care să deschidă două-trei televiziuni locale puternice, așa cum s-a întâmplat la Cluj-Napoca, oraș cu care ne comparăm adesea.

Am speranțe ca, în mandatul proaspăt câștigat, să fiți mai aproape de mass-media și, prin noi, mai aproape de cetățeni. Rețelele de socializare gen Facebook nu sunt soluția pentru comunicare și pentru rezolvarea problemelor. Dacă era așa, aveați un Consiliu Local majoritar liberal, votat de cei care s-au mobilizat pe Facebook, fără emoții pentru următorii patru ani, așa cum se întâmplă acum. Sau, aveam deja centura ocolitoare a Timișoarei, în urma presiunilor făcute pe același Facebook, lucru care nu s-a întâmplat. Veți vedea câtă lume se va mobiliza pentru anunțatul protest de susţinere a finanţării centurii de ocolire a Timişoarei. Din fața calculatorului totul pare simplu. În practică însă lucrurile nu stau la fel.

E mult mai simplu să arunci cu piatra dom’ primar.