Noul Terminal Schengen al Aeroportului Internațional Timișoara, a fost inaugurat vineri în prezenţa premierului Marcel Ciolacu, preşedintelui Senatului Nicolae Ciucă şi a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, are 8.000 mp şi poate procesa 800 de pasageri pe oră.
Investiţia se ridică la 190 milioane lei, cei mai mulţi bani provenind din fonduri europene prin Programul Infrastructură Mare.
Construirea noii clădiri a Aeroportului Timişoara a început în 1 noiembrie 2022. Lucrările au durat 489 de zile.
“Vreau să vă mulţumesc tuturor celor prezenţi astăzi aici, într-un număr atât de mare, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internaţional Timişoara. Suntem aici pentru a ne bucura împreună pentru Timişoara, dar mai ales a ne bucura pentru România. Două zile ne mai despart de binemeritatea aderarea ţării noastre în familia statelor Schengen. O aderare care va aduce de la sine un acces mai facil pentru cetăţenii români în ţările membre Schengen, o aderare pe care ne-o dorim în totalitate finalizată, inclusiv cu frontierele terestre, până la sfârşitul acestui an. De aceea, deschiderea acestui nou terminal aeroportuar este dovada că România ştie să materializeze proiecte concrete din bani europeni. Este dovada că România ştie să construiască la standarde europene şi este dovada că avem viziunea şi avem capacitatea să asigurăm facilităţi pentru pasageri la cele mai înalte standarde de siguranţă şi confort. Vă mărturisesc că abia aştept ca la următoarea mea plecare de acasă spre Bucureşti sau spre alte destinaţii Schengen, să fiu pasager al acestui terminal nou. A crescut sub ochii mei, sub ochii noştri, zi de zi în ultimul an şi trebuie să vă mărturisesc că mă simt împlinit să-l văd astăzi finalizat. Timişoara are acum un aeroport aşa cum merită şi care îi reconfirmă meritele de a se număra în topul oraşelor europene. În doar un an, numărul celor care vor beneficia de acest terminal va putea ajunge la trei milioane de călători, o creştere de aproximativ 50% faţă de ceea ce avem acum”, a mai transmis Grindeanu. Vreau să vă spun că este doar unul dintre obiectivele importante de dezvoltare gestionate de către Ministerul Transporturilor. Urmează modernizarea liniei de cale ferată care va asigura legătura dintre Gara de Est din Timişoara cu acest terminal, cu aeroportul, proiect care presupune de asemenea şi construcţia unui nou sector de cale ferată dublă şi electrificată. Astăzi se împlinesc 20 de ani de când România a aderat la NATO. Îmi doresc să scriem o nouă pagină a istoriei noastre şi să fim la fel de uniţi cum am fost în urmă cu 20 de ani, în jurul unui proiect comun, de data aceasta, proiectul comun este Schengen. Îmi doresc să lăsăm deoparte, aşa cum în urmă cu 20 de ani s-au lăsat deoparte toate bătăliile politice, să lăsăm deoparte tot ceea ce ne desparte politic şi să atingem acest obiectiv. Îmi doresc ca Timisoara să rămână un oraş simbol pentru un proiect împlinit. România e Schengen”, a declarat Sorin Grindeanu, vineri, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internaţional Timişoara.
Premierul Marcel Ciolacu a spus la rândul său că dă asigurări că că avem un plan pentru ca, până la sfârşitul anului, să avem o aderare completă la Schengen, inclusiv terestru.
”Acum o săptămână (..) eram la dumneavoastră, pe şantierul centurii de sud a Timişoarei. Astăzi, am venit din nou aici, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internaţional Timişoara. E clar că, în sfârşit, după mai bine de 30 de ani, investiţiile au început să ţină pasul cu nevoile de dezvoltare ale comunităţii. Acelaşi lucru se întâmplă în multe alte oraşe din ţară, fie că vorbim de aeroporturile din Iaşi, Craiova sau Târgu Mureş. De asemenea, sunt sute de milioane de euro care vor fi investiţi în următorii ani în portul Constanţa, dar şi în celelalte porturi pe care le avem la Dunăre. Toate aceste investiţii îmi dau încredere că România este pregătită pentru aderarea cu frontierele aeriene şi maritime la spaţiul Schengen. Peste mai puţin de 48 de ore, românii care vor călători în Schengen vor uita de controlul clasic în aeroport. Vor merge direct la porţile de îmbarcare. Şi, iată, am reuşit ca de la 31 martie să avem ”Air Schengen” şi Schengen-ul maritim. Este un prim pas care ne confirmă că suntem pe un drum ireversibil. Este o victorie a României şi a tuturor celor care au crezut în acest proiect”, a spus Ciolacu. Premierul a dat asigurări că ”avem un plan pentru ca, până la sfârşitul anului, să avem o aderare completă la Schengen, inclusiv terestru. Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie însă ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice. Nimic nu se poate construi atunci când este haos şi forţele politice se ceartă între ele. Este nevoie de stabilitate şi de o voce unitară în jurul proiectele majore de ţară, aşa cum este şi Schengen. Mulţi au spus şi atunci că aşa ceva nu este posibil. Astăzi, nu numai că suntem membri cu drepturi depline ai celei mai puternice alianţe militare din istorie, dar suntem un partener respectat şi de încredere, pe care NATO se bazează în actualul context de securitate regională. La fel cum s-a întâmplat cu NATO şi cu aderarea la Uniunea Europeană, la fel îmi doresc să facem şi cu Schengen. Este nevoie de solidaritate naţională şi de un proiect comun la care toţi să contribuie. Faptul că investim miliarde de euro în infrastructură ne aduce mai aproape de standardele occidentale. Dar trebuie ca efortul logistic să fie dublat de un efort politic şi diplomatic de amploare în jurul acestui obiectiv comun”, a arătat premierul Marcel Ciolacu.
Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat că ceea ce vedem aici s-a realizat cu fonduri europene şi sunt în continuare disponibile fonduri europene pentru astfel de proiecte majore.
”Discutăm de Schengen. Într-adevăr, arată frumos, sună frumos terminalul Schengen, începând cu 31 martie, aşa cum zburăm de la Timişoara la Bucureşti şi viceversa, tot aşa vom putea să zburăm la Munchen, Paris. Aceasta este relevanţa apartenenţei la spaţiul Schengen. Sunt în continuare disponibile fonduri europene pentru astfel de proiecte majore, sunt de asemenea investiţiile de la bugetul de stat care se vor materializa în proiecte mari de infrastructură Toate acestea le-am lăsat în grija unei coaliţii, asumată, pentru a putea să îndeplinim ceea ce românii aşteaptă de la liderii politici, de la toţi cei care, atunci când vine vorba de campanie electorală, vin cu o serie de proiecte şi promisiuni, dar care cu ceva timp înainte ne aducem aminte că nu au fost îndeplinite. În ultimii trei, patru ani de zile, putem să vedem că obiectivele pe care ne-am asumat că le vom pune în practică s-au realizat, se realizează şi se vor realiza în continuare. Nu vom fi iertaţi dacă nu vom pune în valoare aceste elemente de plus valoare pentru ţara noastră. Vreau să mulţumesc constructorului că a reuşit într-un timp atât de scurt să realizeze o lucrare. Putem să vorbim de constructori români care au reuşit să îşi crească atât capitalul cât şi potenţialul de lucru, să îşi asume lucrări de o asemenea anvergură. Vă doresc zbor lin!”, a declarat Nicolae Ciucă.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, șef al PSD Timiș, a afirmat că a avut deschidere din partea celor doi lideri ai coaliţiei şi a reuşit să aducă investiţii mari în judeţul Timiş, precizând că acestea sunt în diferite faze de implementare şi în următorii ani va veni şi perioada inaugurărilor.
“Dacă tot spunea domnul prim-ministru că îşi doreşte să vină în Timişoara la alte obiective şi alte investiţii extrem de importante, îmi place să cred că în perioada următoare va participa la inaugurarea Centurii de Sud. Poate împreună să declanşăm, să demarăm lucrarea la Centura de Vest, care e în licitaţie, să discutăm despre Institutul Oncologic, care sperăm că anul acesta se înceapă, Spitalul de Arşi, la care se lucrează, centuri, Autostrada Timişoara – Moraviţa, Institutul Oncologic, spitalul. Vreau să-mi mulţumesc în mod special celor doi lideri ai coaliţiei de guvernare, fostului prim-ministru şi actualului prim-ministru, pentru modul în care am reuşit împreună cu Sorin să-i convingem în aceşti ani, de fiecare dată când era o nouă axă de investiţii, de finanţare, că Timişoara are şi dreptul de a obţine astfel de investiţii, nu doar obligaţia de a contribui an de an, de 34 de ani la bugetul statului. Am avut deschidere din partea celor doi care conduc coaliţia de guvernare şi astfel am reuşit, aşa cum spuneam cu Sorin şi cu ceilalţi colegi, să aducem investiţii mari în judeţul Timiş, investiţii care sunt în diferite faze în implementare şi în următorii ani va veni şi perioada inaugurărilor”, a transmis Alfred Simonis.
Clădirea noului terminal are o sală de check-in şi ticketing, o sală de circulaţie în zona publică, ce cuprinde şi legătură cu Terminalul de Sosiri Schengen, funcţional încă din 2021, o sală de control de securitate a pasagerilor şi a bagajelor, care cuprinde şi spaţii comerciale, o sală de regrupare a pasagerilor, unde sunt 8 porţi de îmbarcare şi care este amenajată pe 3 niveluri, cu ghişee de pre-boarding, zona de food-court şi o zonă de business lounge.
În total, au fost instalate 18 ghişee de check-in, dar există şi echipamente pentru self-check-in şi 6 porţi automate de scanare a documentelor. Ritmul de procesare este unul ridicat, 800 de pasageri pe oră, ceea ce înseamnă că pot fi operate simultan 8 aeronave.
Greutatea structurii metalice a clădirii este de peste 700 de tone, iar pentru ridicarea noii aerogări de la Timişoara, firma Concelex a lucrat în medie cu 150 de oameni în schimburi de 15 ore pe zi.
Investiţia de la Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara, construcţia Terminalului Schengen şi dotarea acestuia, a fost de 190 de milioane de lei, din care aproape 95 de milioane fonduri europene prin Programul Infrastructura Mare, aproape 40 de milioane de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor şi aproape 60 de milioane fonduri proprii.
