Deşi reprezentanţii concernului german Continental, care deţine fabrica de anvelope de la periferia Timişoarei, se jură că au investit peste 10 milioane de euro în tehnologii performante care au rolul de a reduce mirosul de cauciuc din zona Pădurii Verzi, sesizările cetăţenilor privind poluarea insuportabilă din nord-estul oraşului sunt din ce în ce mai numeroase. Continental Anvelope funcţionează pe fosta platformă industrială a Uzinei Mecanice Timişoara, prelucrând cauciucul la 80 de metri de blocurile de locuit din zonă şi la 500 de metri de Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, cu singura secţie de pneumoftiziologie din oraş, dar şi de Institutul de Cardiologie. Mirosul sufocă cel puţin patru cartiere: Aradului, Lipovei, Lugojului şi Modern, în care locuiesc aproximativ 25.000 de oameni. Aceasta, în condiţiile în care fabrica din Timişoara este singura unitate a Continental din Europa care nu are o zonă-tampon de vegetaţie. Mai mult, în Planul Urbanistic General, Primăria Timişoarei menţine zona UMT, unde locuiesc aproximativ 8.000 de oameni şi functionează două spitale, drept zonă industrială. Această situaţie alarmantă a atras atenţia noii conduceri a Consiliului Judeţean Timiş, care i-a invitat la discuţii pe reprezentanţii Continental, în ideea de a se găsi soluţii eficiente pentru combaterea poluării olfactive la care sunt supuşi timişorenii.
„Să știți că există probleme, la Pădurea Verde, unde cetățenii reclamă lucrul ăsta. Poate e doar o chestiune care nu are efect asupra organismului, dar miros este. Vreți să mergem să stăm seara, să vedem ce se întâmplă ca și miros? Sunt oameni care semnalează aceste lucruri, mirosul se simte câteodată la Dumbrăvița și Ghiroda. Nu putem asista impasibili. Trebuie să luăm măsuri și să eliminăm mirosul puternic din zona unde este amplasată fabrica. Apreciez investițiile, locuri de muncă, sunt lucruri care doar din răutate sau cineva care nu are legătură cu realitatea poate să le conteste, dar avem această problemă care trebuie rezolvată. Știu că s-au făcut eforturi, dar problema încă există, din păcate”, a precizat președintele Consiliului Județean, Sorin Grindeanu. De partea cealaltă, șeful Departamentului de Protecția Mediului din cadrul Continental Timişoara, Dinu Niculiță, recunoaşte că există probleme legate de mirosul de cauciuc. „Știm că avem probleme legate de mirosul transmis de fabrică, datorită reclamațiilor primite. În 2014 am demarat, și am finalizat în 2015, două proiecte pentru tratarea emisiilor, care s-au dovedit a fi principalele surse de miros. Emisiile sunt răspunzătoare de mirosul neplăcut, mai exact cele de la secția de amestecuri primare și finale. De asemenea, sunt și emisiile de la secția de vulcanizare. Pentru aceste emisii s-au identificat tehnologii adecvate, pentru tratarea lor, cu o eficiență foarte bună, zicem noi. Asta este dovedit de măsurătorile făcute înainte și după demararea proiectului. Firma se conformează reglementărilor legale, privind calitatea aerului”, susține Dinu Niculiță.
Responsabilii de la Garda de Mediu Timiş susțin că ei, ca agenți de protecție ai mediului, pot implementa o solicitare de revizuire sau de autorizare doar dacă buletinele sau studiile arată o depășire a indicatorilor, conform legii. Directoarea Gărzii de Mediu susține că indicatorii de poluare, conform legii, nu au fost depășiți. Totodată, menționează că legislația nu precizează nimic în legătură cu mirosul insuportabil, ci include doar poluarea.
„Continental are în curs de implementare două proiecte mari pe aria de vulcanizare, fiindcă acolo, ăsta este adevărul, miroase şi nu contestă nimeni, şi pe aria unde se produce, practic, cauciucul. Ei sunt în curs de derulare şi finalizare a două investiţii de zece milioane de euro. Specialiştii spun că această finalizare a celor două investiţii va lămuri problema cu mirosul. Mirosul este o problemă. S-au făcut monitorizări şi se fac în continuare, dar măsurătorile făcute de laboratoare acreditate nu au fost depăşite niciodată”, spune si Gelu Cădariu, comisar Serviciul Comisariatului Judeţean Timiş al Gărzii de Mediu. Potrivit comisarului de la Garda de Mediu, nu se măsoară niciodată mirosul, ci substanţa care produce mirosul. „Am primit foarte multe sesizări din cauza mirosului şi mai ales în anumite perioade, în funcţie de vreme, când mirosul se simte mai puternic. Nimeni nu neagă acest aspect”, a mai precizat Gelu Cădariu.
Angajaţii Continental, ameninţaţi cu concedierea dacă au rude în mişcarea civilă „anti-Conti”
Efectul poluării din cele patru cartiere afectate direct este dezvăluit, însă, de medicii de familie, care vorbesc despre un numar tot mai mare de afecţiuni respiratorii. Dorin Vancea, fostul director al Spitalului de Boli Infecţioase, a luat atitudine împotriva nepăsării autorităţilor faţă de principalul poluator din Timişoara şi a declarat, în urmă cu câţiva ani, ca nu este normal ca o fabrică cu activitate poluantă să funcţioneze atât de aproape de locuinţele oamenilor. „Este anormal ca o fabrică de acest gen să fie atât de aproape de oraş. Fabricarea de anvelope este o industrie poluantă. Nu mirosul este grav, pentru că poate fi inofensiv, ci substanţele pe care ea le emană. Nu ştiu ce tip de poluare face această fabrică. Am avut pacienţi care s-au plâns de miros, dar noi nu putem verifica şi nici nu este treaba noastră să o facem. Poluarea poate fi prin radicali liberi, dioxid de azot, substanţe oxidante, etc. Toate au un efect iritant. Cei mai afectaţi sunt bătrânii, mai ales cei cu boli cardiovasculare, dar şi copiii. Toamna, când vremea este mai umedă, este cel mai mare pericol”, a declarat Dorin Vancea, medic primar pneumoftiziolog la Spitalul de Boli Infectioase „Victor Babeş”.
Poate cea mai importantă informaţie care dezleagă, oarecum, misterul atitudinii inofensive a autorităţilor locale şi naţionale faţă de “agresivitatea” toxică a concernului german a fost vehiculată în spaţiul public de Adrian Stoica, din partea Asociaţiei Proprietarilor din Zone Rezidenţiale şi a Grupului de iniţiativă în promovarea opiniei publice, GIPRO. „Noi am discutat cu mai mulţi experţi, care ne-au spus că sunt între 2.000 şi 3.000 de substanţe care ar trebui monitorizate. Un astfel de studiu este extrem de scump. Doar Germania, Japonia şi Coreea de Sud au legislaţie privind poluarea cu substanţe care nu se văd sau nu sunt pulberi. Care ţin doar de miros. Aici e şmecheria folosită de Continental. Noi nu avem legislaţie pentru acest tip de poluare. E vorba de compuşi organici volatili. Am contestat studiul făcut de Intergeo Austria, pentru că nu au respectat intervalele orare şi metodologia. Apoi a venit studiul facut de Lajedo Ploieşti, care au spus adevărul. S-au trezit târâţi prin tribunale, ameninţaţi cu executarea silită. Interesant este că firma de avocatură folosită de nemţi să dea în judecată Lajedo a fost „Zamfirescu – Racoţi – Predoiu”, unde este asociat Cătălin Predoiu, numit în februarie 2008 ministru al Justiţiei. Lajedo nu a mai suportat presiunile, aşa că cei de la Continental şi-au retras plângerea împotriva lor pentru că au făcut public raportul şi analizele şi au făcut o înţelegere amiabilă chiar anul acesta. Culmea e că, în anul 2010, s-a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă prin care s-a certificat că studiul celor de la Lajedo a fost corect şi obiectiv”, a dezvăluit Adrian Stoica.
Acesta a mai povestit despre rude ale membrilor din organizaţiile civice, care lucrează la Continental şi au fost ameninţaţi cu concedierea, pe motiv că fraţi sau alte rude fac parte din mişcarea civilă „anti-Conti”. „Persoana noastră din zona UMT a fost contactată de un reprezentant al firmei şi i s-au oferit bani ca să se termine cu mişcarea de contestare. Aceeaşi problemă o au şi medicii de familie din zonele afectate, care nu au curajul să spună public ce probleme de sănătate au apărut din cauza compuşilor organici volatili de la fabrica de anvelope”, a mai spus Adrian Stoica.
Măsurătorile specialiştilor din Germania, bazate pe câteva nasuri „calibrate”
La finele anului 2015, reprezentanţii companiei Continental au anunţat cu surle şi trâmbiţe că au inaugurat o investiție de peste 10,5 milioane de euro, respectiv tehnologii cu plasmă rece și oxidare termică regenerativă, pentru a reduce mirosul de cauciuc din zona Pădurii Verzi. După ce a fost implementată această tehnologie de reducere a mirosului, spun cei de la Continental, rezultatele măsurătorilor efectuate de un laborator din Germania au arătat o reducere cu 80% a unităților olfactometrice provenite din procesele sale tehnologice.
Măsurătorile de miros efectuate de către specialiştii laboratorului Braunschweiger Umwelt-Biotechnologie GmBH, Germania, au reprezentat, de fapt, folosirea unui anumit număr de persoane, cu nasul „calibrat” de aparate, care au fost puse să miroase aerul în diferite zone ale oraşului și să spună, apoi, ce au simțit și cu ce intensitate. Conform măsurătorilor efectuate în data de 27 martie 2014, s-a observat că la o distanță de doi kilometri au fost detectări de miros medii, respectiv o împrăștiere mare a mirosului. Alte măsurători au fost efectuate la finalul anului 2015, când s-a consemnat o îmbunătățire a situaţiei, în condiţiile în care percepţia mirosului, la nivel mediu, a fost detectată la un kilometru şi jumătate. Ultima măsurătoare, din 3 februarie 2016, când sistemul de sondare a mirosului funcționa din plin, a detectat urme de miros de nivel mediu la o distanță de doar 700 de metri de fabrică, au anunţat cei de la Continental.
„Concluzia noastră este că cele două sisteme își fac treaba și că disconfortul olfactiv din perimetrul vecin fabricii a fost redus considerabil. Suntem bucuroși să constatăm că investiția pe care am inaugurat-o recent are rezultate foarte bune. Compania noastră dezvoltă constant soluții pentru creșterea performanțelor operațiunilor sale. Pe viitor, vom continua să colaborăm cu experți în domeniu, pentru a găsi cele mai bune și mai eficiente soluții și, astfel, să ne putem consolida operațiunile în cadrul fabricii noastre din Timișoara. Am făcut toate aceste investiții să reducem mirosul. Estimările noastre sunt că îmbunătățirea este atât la nivelul intensității cât și la distanță. Încă la 700 de metri mai sunt zone în care se percepe. Am redus arealul de răspândire la sub 700 de metri”, a declarat Sorin Samonid, directorul general al companiei Continental Anvelope Timișoara.
Cu ocazia implementării principiului de operare a soluției tehnice, „Oxidare Non-Termică – Tehnologie cu Plasmă Rece (oxigen activ)”, oficialii companiei au dezvăluit, oarecum, şi sursa mirosului de cauciuc care se resimte mai ales după miezul nopţii. Acestă metodă de filtrare presupune ca un curent alternativ să genereaze un câmp de plasmă, care descompune oxigenul și apa din aer în radicali de oxigen. Astfel, se produce o reacție de oxidare la contactul cu aerul din procesul de producție, reacţie care, la rândul ei, neutralizează moleculele cu miros rezultate în procesul de vulcanizare a anvelopelor. Această tehnologie a fost implementată în premieră în cadrul companiei Continental…
Pana la urma, mi se pare normal sa se investeasca in aparatura de laborator performanta. Asa se salveaza foarte multe vieti.
[…] de Mediu Timiș. Este același tip de instalație în care Continental a susținut că a investit 10 milioane de euro în anul 2016, liniștind la acea vreme autoritățile. Un an mai târziu, un deputat din Timiș interpela […]