Primele cinci veri cu cele mai mari temperaturi din ultimii 500 de ani au fost înregistrate în ultimii 15 ani și au lăsat în urmă cifre îngrijorătoare în ceea ce privește numărul morților cauzate de căldură, arată Stephen Leahy în National Geographic.

Cele mai grave urmări ale unui val de căldură s-au înregistrat în 2003, când creșterile de temperatură au lăsat în urmă nu mai puțin de 70.000 de morți. Doar în Rusia, în 2010, 56.000 de persoane au murit din cauza căldurii, potrivit Mediafax.

În primele zile de vară din acest an temperaturile au urcat la valori care au depășit 37 de grade Celsius în zone din Franța, Germania, Polonia și Spania, iar zilele care urmează se anunță și mai fierbinți. În 2018, temperaturile record au provocat 700 de morți în Suedia și 250, în Danemarca, arată cei de la National Geographic.

„Topirea calotei arctice amplifică fenomenul de încălzire în zonele nordice ale Planetei și acest lucru afectează circulația curenților de aer”, arată Dim Coumou de la Vrije Universiteit Amsterdam. Curenții de aer sunt determinați de diferențele de temperatură dintre aerul rece arctic și cel cald de la tropice. Creșterea temperaturilor polare, ultima iarnă înregistrând cel mai mic nivel al calotei polare, reduce diferențele de temperatură și încetinește circulația curenților. Fenomenele meteorologice sunt afectate, fie că e vorba de valul de căldură sau ploi torențiale.

Valul de căldură afectează într-un număr de zile dublu orașele europene față de zonele rurale pentru că se crează un fenomen de insulă de căldură urbană provocat de asfaltul și betonul care absorb căldura pe timpul zilei și o eliberează peste noapte, arată Jürgen Kropp, de la Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam (Potsdam Institute for Climate Impact Research- PIK). Potrivit specialistului citat de National Geographic, în absența unor reduceri majore a emisiilor de carbon, numărul zilelor de caniculă în orașe se așteaptă să crească de 10 ori pe parcursul acestui secol.

Europa a tras învățămintele valului de căldură din 2003, care a ucis peste 70.000 de persoane pe continent, spune Richard Keller, profesor de istorie medicală la Universitatea din Wisconsin-Madison. Potrivit acestuia, numărul morților ar trebui să fie mai mic în acest an, pentru că multe țări sunt deja mai bine pregătite și serviciile de urgență știu la ce să se aștepte.

Sursa: digi24.ro