Primăria Timișoara și conducerea CJT — eșec pe toată linia în privința marilor investiții

Timişoara anului 2018: oraş de 5 stele şi viitoarea Capitală Europeană a Culturii. Cu asta ne lăudăm în lung şi-n lat, dar, dacă ne uităm la lipsurile urbei noastre, atunci puţini am mai putea spune că sentimentul de dragoste pentru oraş se mai poate transpune şi în realitate. Banatul e fruncea şi Timişoara este capitala Banatului, dar numai pentru că aşa simt bănăţenii, titulatura nu poate sta în picioare. Este nevoie de investiţii serioase în obiective mari pentru ca Timişoara să fie mândria ţării. Din păcate, cei de la conducerea oraşului şi a judeţului preferă să-şi piardă energia certându-se în loc să-şi dea mâna pentru binele Bantului şi al Timişoarei. De ce spunem asta? Pentru că marile proiecte care duc la dezvoltarea unei regiuni, toate promise pentru implementare în oraşul de pe Bega, au rămas la nivel de promisiune. Unde este sala polivalentă de 16.000 de locuri? Unde este noul stadion? Unde este spitalul regional? În pliantele de campanie ale partidelor politice!

Sala polivalentă de 16.000 de locuri… încotro?

Vom avea sau nu sală polivalentă de 16.000 de locuri? Din păcate, un răspuns clar nu poate să ne ofere nimeni. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, spune  „DA” şi că se va ridica la Giroc. Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, spune şi el „DA”, dar că se va construi în oraş, în zona stadionului „Dan Păltinişanu”.

Unde se va ridica de fapt sala polivalentă de 16.000 de locuri promisă de Guvern Timișoarei? Vor decide reprezentanții Companiei Naționale de Investiții, care au vizitat amplasamentele propuse.

Cei de la CNI au mers prima dată în Giroc, pentru a vedea terenul propus de Consiliul Județean Timiș. Aici au mai fost și liderii CJT, care au tot declarat că locul este acceptat pentru investiție. Dar delegația de la București a vizitat și cel de-al doilea amplasament, propus de primarul Timișoarei, Nicolae Robu, mai exact terenul din vecinătatea stadionului „Dan Păltinișanu”.

O decizie finală nu a fost încă luată. Președintele CJ Timiș, Călin Dobra, a spus că într-o săptămână se va decide unde se va ridica sala polivalentă.

Dacă analizăm proiectele Companiei Naţionale de Investiţii, aflăm că până acum au fost construite 3 săli polivalente în ţară, în Dolj, Neamţ şi Botoşani, cu 115 milioane de lei. De asemenea, este în curs de realizare o sală de 5.000 de locuri la Oradea şi se pregăteşte şantierul pentru una identică la Constanţa. Unde e Timişoara pe listă?Ei bine, nu e!

Unde se va juca fotbal de performanţă în Timişoara?

Al doilea stadion ca mărime din ţară va fi închis. Şi se întâmplă la Timişoara! Stadionul „Dan Păltinişanu” a devenit un pericol pentru spectatori şi sportivi, iar autorităţile neputincioase au făcut primul şi cel mai simplu lucru: au decis să-l închidă. Asta în timp ce situaţia este cunoscută de ani buni. De la ultima reabilitare, de acum 10 ani, arena s-a degradat sub ochii nepăsători ai celor care o gestionează: Consiliul JudeţeanTimiş. Nici administraţia oraşului, care găzduieşte arena, nu a făcut vreun demers pentru a construi un stadion nou, în condiţiile în care Timişoara este, în 2021, Capitală Europeană a Culturii. Aşadar, marile competiţii sportive care ar putea avea loc în oraşul de pe Bega în următorii ani vor fi mutate în alte părţi. Cel mai probabil, la Craiova sau la Târgu Jiu, acolo unde autorităţile au ştiut să facă diligenţele necesare pentru ca statul să ridice, pe banii noştri, ai tuturor românilor, stadioane moderne.

Autorităţile judeţene se gândesc numai cum să ridice o nouă arenă în locul celei vechi, iar administraţia oraşului tot caută un teren unde ar putea construi un nou stadion. Niciuna dintre instituţii, nici Primăria Timişoara, nici Consiliul Judeţean Timiş, nu are planuri tangibile. Nu există studii de fezabilitate sau proiecte tehnice, nu există alocări bugetare şi nici măcar terenuri unde să fie stabilit că se va ridica o arenă.

În tot acest timp, de pierdut au timişorenii şi, mai ales, sportul bănăţean. Pe actualul stadion joacă regulat 4 grupări de fotbal şi rugby, care plătesc o chirie cuprinsă între 3.000 şi 6.000 de lei pe meci. Pe această arenă a fost câştigat de bănăţeni meciul cu Celtic Gasglow, în 1980.

De asemenea, stadionul „Dan Păltinişanu” a fost casă timp de 60 de ani pentru echipa-fanion a Banatului, Poli Timişoara, care a jucat aici ultima dată cu „cealaltă Poli” în 2017.

Institutul de oncologie, pe nicăieri

Oricine intră în Timişoara din partea de vest, pe Calea Torontalului, poate observa pe partea dreaptă o construcţie ridicată pe jumătate, ruptă parcă dintr-un film de groază. O structură din bolţari albi, întinsă pe zeci de hectare, năpădită de buruieni. Timişorenii ştiu că ruinele ţin locul a ceea ce trebuia să fie o modernă unitate sanitară care să deservească întreaga regiune de vest a ţării.

Structura zace nefolosită de mai bine de 20 de ani. În tot acest timp, toţi miniştrii care s-au perindat pe la şefia Sănătăţii au promis terminarea lucrărilor. Inclusiv destinaţia clădirii a fost schimbată de mai multe ori, unitatea sanitară trecând de la spital municipal la spital regional şi la institut oncologic. Nu mai puţin de 25 de miniştri au încercat, în 21 de ani, să găsească soluţii pentru construcţia în ruină de pe Calea Torontalului, dar fără succes. Nici anul 2018 nu este cel în care să se întâmple minunea, deşi, în campania electorală din 2016, PSD, aflat acum la guvernare, promitea transformarea ruinelor în spital regional. Social-democrații și liberalii, deopotrivă, au promis că, dacă vor câştiga parlamentarele, vor construi mai multe spitale regionale de urgenţă în toată ţara. PSD, care a şi ajuns la guvernare, promitea ridicarea a 8 astfel de unităţi sanitare, Timişoara regăsindu-se, într-un final, pe listă.

Potrivit Programului de Guvernare, spitalele regionale vor fi ridicate cu finanţare de stat şi europeană.

„8 spitale regionale, organizate ca centre de urgență-excelență, pentru toate specialitățile medicale, inclusiv cu centre de telemedicină regionale sau naționale, în funcție de specialitate, la care se pot conecta centrele medicale, atât pentru diagnostic, cât și pentru a doua opinie. Descriere: 1.000 paturi, 10 clinici, 1 centru de cercetare, echipamente de ultimă generație, cartier de locuințe pentru medici și personal, infrastructură de cazare pentru rudele și însoțitorii pacienților (hotel cu minimum 50 de locuri). Cost: 300 milioane de euro/spital”, scrie în programul PSD.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, în bugetul pentru acest an este prevăzută suma de 17.138.000 milioane de lei, din care mai mult de jumătate va fi cheltuită pe studii de fezabilitate.

Judeţul Timiş este unul dintre judeţele cu cea mai mare rată a afecţiunilor oncologice din România, cu peste 15.000 de pacienţi luaţi în evidenţă, numărul cazurilor nou apărute fiind în creştere: 3.453 de cazuri nou apărute în 2014, comparativ cu 2.190 în 2008.