Să circuli cu mașina în România este o adevărată aventură. De pe bucățele de autostradă ajungi pe drumuri naționale și județene nesigure. Este un slalom care nu face altceva decât să pună nervii șoferilor la încercare și viața acestora în pericol. În contextul în care oamenii de afaceri români s-au săturat de această situație, a apărut și protestul #șîeu, care a mobilizat zeci de mii de persoane. Și în Banat s-a protestat pentru că, deși suntem „fruncea”, la capitolul infrastructură stăm la fel de prost ca acum câțiva ani. Nimic nu s-a îmbunătățit în ceea ce privește drumurile cele mai importante pentru dezvoltarea zonei. Vedem în acest număr al săptămânalului nostru ce avans au înregistrat în ultimii ani marile proiecte, precum lărgirea drumului Timișoara – Dumbrăvița – Giarmata – A 1, lărgirea la patru benzi a șoselei care duce la aeroportul internațional sau autostrada care ar fi trebuit să lege Timișoara de Belgrad.
Investiții pe hârtie, în 2019
Consiliul Județean Timiș a aprobat, recent, o listă de investiții, actualizată pe anul 2019. Apar aici peste 50 de obiective importate, care vor fi realizate, începute sau continuate în acest an. Suma disponibilă este de peste 20 de milioane de lei.
„Având în vedere că la prezenta dată nu este aprobată legea bugetului de stat pe anul 2019 și luând în considerare faptul că se află în desfășurare procedura de achiziții pentru o serie de proiecte demarate în cursul anului 2018, precum și derularea unor proiecte cu fonduri externe nerambursabile, dar și necesitatea achitării, înainte de aprobarea bugetului județului Timiș pe anul 2019, a unor produse/servicii/lucrări de natura investițiilor contractate în anul 2018 și continuate în anul 2019, se impune aprobarea, de către Consiliul Județean Timiș, a Listei de investiții provizorie rectificată pe anul 2019”, se arată în hotărâre.
Pe listă apar unele dintre cele mai așteptate obiective de timișeni. La capitolul Transporturi, cele mai importante investiții vizează lărgirea la patru benzi a DJ 691, Timișoara – Dumbrăvița – Giarmata – A 1 (2 milioane de lei) și modernizarea DJ 593 (2 milioane de lei). Pe listă apar unele proiecte-pilot, cum ar fi centrele de legume-fructe (500.000 de lei) și bazinele de înot didactice (500.000 de lei).
Ce înseamnă un drum până la autostrada spre Occident
Au trecut peste șapte ani de când Timișoara beneficiază de autostradă, atât spre Ungaria, prin Arad, cât și spre Lugoj. Însă bucuria șoferilor de la inaugurarea acestor tronsoane, între 2011 și 2012, nu a durat mult. Imediat ne-am dat seama cu toții că deciziile luate de administrația de atunci au lăsat orașul de pe Bega fără o legătură directă cu autostrada. Așa se face că, după atâția ani, să ajungi pe A 1 din Timișoara este o corvoadă. De ce? Pentru că lipsesc accesele adevărate.
Pe relația Timișoara – Dumbrăvița – Giarmata este un coșmar. Potrivit șoferilor, dacă pleci din Timișoara spre județul vecin sau spre localități precum Orțișoara, unde muncesc mulți timișoreni, trebuie să te trezești cu noaptea în cap. După ce treci de ambuteiajele din Timișoara, care nu lipsesc pe căile Aradului sau Lipovei, ajungi în Dumbrăvița. Dimineața și după-amiază, pe această relație sunt cozi interminabile și pierzi cel puțin 30 de minute până depășești comuna periurbană. Urmează apoi un tronson de aproximativ 10 kilometri până la urcarea pe autostradă. Acești câțiva kilometri sunt cel mai greu de parcurs. Zeci de minute se pierd aici pentru că șoferii autoturismelor circulă pe aceleași două benzi — câte una pe sens —, alături de TIR-uri. Să nu uităm de gropile care se formează mereu pe DJ 691 din cauza greutății camioanelor, pe care micile cârpeli anuale nu le rezolvă decât provizoriu.
Soluția a venit încă din 2016, când liderul Consiliului Județean Timiș era fostul premier Sorin Grindeanu. Acesta a impus, chiar și cu împotrivirea cetățenilor din Dumbrăvița, lărgirea la patru benzi a acestui drum. Au trecut aproape trei ani de când autoritățile județene și-au asumat această investiție. Deși ar fi trebuit deja să vedem utilajele pe șantier, nu s-a mișcat niciun pai. Tot ce au reușit autoritățile a fost să obțină finanțare europeană. Însă lucrurile se mișcă atât de lent, încât șoferii mai în vârstă spun că ei nu vor vedea niciodată drumul modernizat.
În prezent, caietul de sarcini pentru acest proiect se află în faza procedurii de licitație. Sunt aproape 60 de milioane de lei puse la bătaie pentru viitorul constructor. Vestea proastă este că în prima etapă se va moderniza doar tronsonul cuprins între centura Timișoarei și urcarea pe A 1. Asta pentru că, pe teritoriul comunei Dumbrăvița, stâlpii amplasați pentru transportul în comun nu pot fi atinși până în 2020, ei fiind amplasați în cadrul unui proiect pe fonduri europene. În condițiile în care nici acum nu a început șantierul, șansele ca în 2021 să avem o relație decentă cu Autostrada Vestului sunt minime.
Spre aeroport internațional, pe drum îngust și învechit
O situație rușinoasă pentru viitoarea Capitală Europeană a Culturii este legătura dintre Timișoara și Aeroportul Internațional „Traian Vuia”. În timp ce managementul aerogării promite extinderi și terminal intermodal de marfă, să ajungi acolo este o aventură. Drumul are doar o bandă pe sens, nu are bandă de urgență și este plin de denivelări. Cum mulți șoferii își lasă mașinile pe marginea drumului când merg la aeroport, de multe ori nici măcar două benzi nu rămân libere pentru șoferi. Anul acesta ar trebui, dacă ne luăm după promisiunile autorităților județene, să înceapă șantierul.
Avem și o veste proastă: doar o porțiune din acest drum va fi modernizată.
„Drumul pe care îl facem la nivelul Consiliului Județean și pentru care am obținut fonduri guvernamentale va fi extins la patru benzi, de la sensul giratoriu de la centură și până la aeroport, 2,5 kilometri… Legat de proiectul început de Consiliul Județean, cu extinderea la patru benzi, demarăm licitația pentru execuție. În primăvara anului 2019 semnăm contractul de execuție și, bineînțeles, constructorul care va câștiga va intra în lucrări”, a declarat președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, la finalul anului trecut.
Prima parte a drumului, cea dintre calea ferată și sensul giratoriu de pe șoseaua de centură, nu va suferi modificări. Această bucată de șosea va fi în viitor închisă pentru că se dorește desființarea trecerii la nivel cu calea ferată.
„Este o discuție, pentru că CFR Infrastructură lucrează la un proiect pentru realizarea magistralei de infrastructură feroviară Timișoara – București, care să fie o cale ferată de mare viteză, și atunci discutăm de imposibilitatea trecerii la nivel cu calea ferată în zona actuală. Eu cred că toți cei care sunt în trafic ar trebui să conștientizeze că cel mai bun traseu este cel de pe pasajul existent pe Calea Lugojului”, a mai spus Dobra.
Trecerile peste calea ferată din Timiș, un pericol permanent
Ca să ajungă din Timișoara pe autostradă sau la aeroport, șoferii trebuie să treacă încă un hop, pe lângă cel al drumurilor înguste și proaste — trecerile la nivel cu calea ferată. Acestea sunt mereu pline de gropi și denivelări și nu sunt dotate cu bariere. Iar în ultimii ani se înregistrează tot mai mult accidente în care sunt implicate vehicule rutiere și trenuri.
Anul trecut au avut loc, pe căile ferate din țară, aproape 200 de accidente în care au fost implicate trenuri, mașini și persoane. „Banatul azi” a obținut date de la CFR Infrastructură despre toate tragediile din România și din Timiș, iar situația nu este deloc îmbucurătoare. Situația în județul Timiș nu este, nici ea, mai roz. În primele opt luni ale anului trecut, cinci persoane au fost rănite și o persoană și-a pierdut viața pe șine. Din statisticile CFR Infrastructură lipsește însă ultima tragedie, petrecută chiar la începutul lunii octombrie, când patru persoane au fost ucise după ce mașina în care se aflau a fost lovită de un tren.
Statistica prezentată de Compania de Căi Ferate Române arată că în Timiș au avut loc 18 accidente feroviare „manifestate prin loviri ale vehiculelor rutiere, la trecerile la nivel, de către trenuri în circulație” și trei accidente feroviare „manifestate prin loviri ale persoanelor de către vehicule feroviare aflate în mișcare, cu excepția cazurilor de suicid”.
Iar situația nu s-a îmbunătățit nici în 2019. Deja avem înregistrate mai multe astfel de accidente, lucru care a dus la demararea unei anchete în cadrul CFR. Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunțat că Agenția de Investigare Română (AGIFER) a deschis o anchetă după ce în zona Banatului, și nu numai, au avut loc mai multe deraieri de trenuri. De la începutul anului, cel puțin cinci astfel de incidente s-au petrecut în țară, dintre care patru în Timiș, Arad și Hunedoara.
„S-a constituit o comisie la nivelul AGIFER, așteptăm să vedem concluziile comisiei. (…) Înțeleg că nu sunt probleme la infrastructura feroviară în acea zonă. Nu vreau să mă antepronunț eu înaintea comisiei de la AGIFER — aceasta să ne spună care sunt cauzele. Este clar că infrastructura feroviară trebuie modernizată. Tocmai de asta am şi venit pe şantiere, ca să le accelerăm şi să mă asigur că se lucrează pe Coridorul IV, coridor principal, unde avem alocaţii bugetare — ei (constructorii, n.r.) nu trebuie decât să construiască şi să vedem că, în sfârşit, se întâmplă lucruri în România, aşa cum ne dorim cu toţii: de calitate și în parametri de timp normali. Nu am cerut nimic altceva decât să-şi facă treaba aşa cum trebuie, să nu mai avem incidente”, a declarat Cuc, la Hunedoara.
Vă amintim că ultima deraiere de tren s-a petrecut joi, la Zam, în județul Hunedoara, și circulația în zonă se desfășoară în continuare pe un singur sens, pentru că trebuie reabilitată șina pe o lungime de 180 de metri. De asemenea, la începutul lunii martie, în vestul țării s-au produs două deraieri de trenuri în aceeași zi.
