Astăzi Consiliul Județean Timiș, în calitate de partener, a organizat conferința de închidere a proiectului „Repararea infrastructurii de navigație pe Canalul Bega”.
Cu această ocazie, au fost prezentate rezultatele proiectului, fiind organizată și o deplasare, la Nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român, pentru inaugurarea obiectivului.
„Mult a durat, bine că s-a terminat” ar putea fi cel mai potrivit motto pentru un moment deosebit întâmplat azi în județul Timiș.
Canalul Bega a funcționat ca o coloană vertebrală a transportului de mărfuri, de cele mai diverse feluri, timp de aproape două secole.
De la Făget la vale, se făcea un plutărit eficient cu cheresteaua atât de necesară edificării noii cetăți a Timișoarei, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Iar de la Timișoara în jos, până la Becicherecul Mare, se foloseau șlepurile tot mai mari ce duceau grâne, lemne, sare spre marile orașe comerciale ale Europei Centrale. Iar în sus soseau multe mărfuri manufacturate, iar mai apoi industriale din centrele negustorești din aval.
Bega era legată atât prin curs natural dar și printr-un ingenios sistem de canale cu Tisa și cu Dunărea. Prima mare lovitură a acestui sistem deosebit de eficient a venit de la rețeaua tot mai largă de căi ferate.
Acestea ajungeau tot mai în interiorul provinciei Banatului. A doua lovitură a navigației a dat-o destrămarea unității administrativ economice a Banatului, în urma tratatului de pace de la Paris ce a împărțit această parte de lume în seama unor țări diferite.
Iar ultima mare lovitură a fost al doilea război mondial ce a pus România și Jugoslavia în tabere opuse. Așa se face că ultimele nave care au mai circulat pe Bega în mod oficial s-au semnalat în anul 1958.
Iar după 1960 nu a mai navigat nimic pe canalul devenit tot mai mult un curs mâlos de apă urâtă la culoare. Acum, la mai mult de șase decenii, se repară o mare nedreptate. În sfârșit se poate naviga pe Bega.
De la Timișoara până la Otelec, pentru început, nu ar mai trebui să fie nici un fel de obstacole. Doar nave să fie și voință administrativ-politică, dublate de resurse financiare. Că posibilități tehnice sunt din nou.
În prezența a numeroase personalități, la amiază, două nave au plecat din parcul Corneliu Coposu și au ajuns la cel mai modern nod hidrologic și de navigație de la Sânmihaiul Român.
Acolo ecluza veche a fost modernizată și dată în folosință oficial. Și nu doar ecluza. Tot ce ține de gospodărirea apelor din acel loc strălucește de nou. Au fost păstrate și vechile sisteme de manevrare a porților în mod manual pentru aducere aminte.
Cei nostalgici pot vedea cum se manevrau cu mâna uriașele stăvilare care închid sau deschid accesul navelor în ecluză. La mai bine de jumătate de secol după ce circulația pe Bega a fost sistată, se poate relua navigația între România și Serbia. De fapt, pentru moment, pâna la limita cu Serbia.
În maxim doi ani ar trebui să fie terminate și facilitățile pentru a ridica un punct de control vamal și de poliție de frontieră la Otelec. În cadrul acestui proiect au fost efectuate lucrări de reabilitare a ecluzei și stăvilarului de la Sânmihaiul Român și, pe partea sârbă, repararea nodurilor hidrotehnice de la Srpski Itebej și Klek.
Totodată, partenerul sârb a finalizat execuția pistei de biciclete până la graniță, astfel că, în viitor, după deschiderea punctului de trecere a frontierei de pe canalul Bega, traseul cicloturistic va avea peste 70 de km. Circulația se va putea face cu ambarcațiuni de agrement pe cei 114 km ai Canalului Bega de pe teritoriul românesc și cel sârbesc (și mai departe pe sistemul navigabil dunărean).
Pentru ca transportul să se desfășoare în cele mai bune condiții, în perioada următoare vor începe lucrările pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei naval și pietonal pe canal.
Consiliul Județean Timiș a inclus în bugetul anului 2022 fonduri necesare demarării construcției și se estimează că la sfârșitul anului 2023 punctul va fi operațional.
Evenimentului de deschidere a navigației a debutat cu o parte introductivă în sala multifuncțională a Consiliului Județean Timiș unde au fost punctate cele mai importante elemente legate de această importantă investiție.
Au luat cuvântul reprezentanții majorității instituțiilor implicate în derularea proiectului de la noi din județ, de la nivel central dar și din Serbia vecină. Pentru prima dată au trecut două vaporetto prin ecluză după ce a fost tăiată simbolic o panglică inaugurală și au fost „sfințite” investițiile cu două sticle de șampanie sparte ca la botezul unei nave.
Au participat: președintele CJ Timiș, Alin Nica, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, Gabriel Francisc Știka, directorul executiv al Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, Anca Lolescu, precum și primarii comunelor Uivar și Otelec, Bogdan Gheorghe Săvulescu și Simona Silvia Fechete.
De asemenea au mai fost de față reprezentanți ai partenerilor din proiect și ai instituțiilor locale timișene, precum și partenerii sârbi.
Proiectul, cu o valoare de peste 13 milioane de euro, este cofinanțat de Uniunea Europeană prin: Programul INTERREG IPA CBC de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, Axa prioritară 3
– Mobilitate sustenabilă și accesibilitate, Măsura 3.1
– Mobilitate și infrastructură și servicii pentru transport. Vechiul nod de navigație reabilitat este unul din dorințele împlinite ale lucrătorilor de la Apele Române.
Titu Bojin, fost director al Apelor își vede visul finalizat. Dar mai are multe altele! Vom mai reveni și cu alte detalii în paginile viitoare ale ziarului Banatul Azi.
Mulțumim domnului consilier Adrian Lupuț de la CJ Timiș pentru datele oferite și pentru o parte din frumoasele imagini primite și propuse publicului larg.
