Aerisirea camerelor și birourilor, o măsură care se poate dovedi mai eficientă decât decontaminarea suprafețelor în lupta împotriva COVID
Până acum, această măsură era doar o recomandare, însă de săptămâna trecută face parte oficial dintre regulile sanitare principale pe care Germania le aplică pentru a limita răspândirea COVID-19.

Germania a trecut deja de 300.000 de cazuri de infecție cu COVID-19, iar guvernul a decis să includă această măsură pe lista oficială a regulilor care trebuie aplicate în lupta cu coronavirusul. „O aerisire regulată în toate incintele private și publice poate reduce considerabil riscul de infecție”, arată guvernul german.

Aerisirea unei camere, a unei incinte este poate unul dintre cele mai puțin costisitoare și cele mai eficiente mijloace pentru a reduce răspândirea coronavirusului, a declarat un oficial al Cancelariei germane.

Germanii au un cult pentru aerisire și nu se tem de „curent”
De altfel, aerisirea regulată a camerelor și sălilor, fie că este vorba despre spații private, fie publice este o practică intrată deja în obiceurile germane. Unii spun chiar că este o obsesie națională. Obligația aerisirii locuințelor este inclusă chiar și în unele contracte de închiriere a apartamentelor.

Însăși Angela Merkel a explicat că celor trei principale directive oficiale în lupta cu virusul – distanțarea fizică, igiena mâinilor și masca – li se adaugă două noi recomandări: instalarea aplicației de alertare împotriva coronavirusului și aerisirea spațiilor private și publice.

Ce înseamnă această aerisire recomandată de Cancelarie? Ea presupune deschiderea largă a unei ferestre dimineața și seara, timp de cel puțin cinci minute, pentru a permite aerului să circule. Asta, pentru că, potrivit unor studii, nu mai puțin de 90 la sută dintre pacienții COVID-19 ar fi căpătat virusul din locuri prost ventilate.

Pentru o eficiență maximă, este recomandabilă o „aerisire încrucișată”, adică pur și simplu deschiderea tuturor ferestrelor unei case sau ale unui apartament pentru a permite formarea unor curenți de aer și astfel o reîmprospătare completă.

Aerisirea, mai importantă decât decontaminarea suprafețelor
Una dintre principalele căi de contaminare cu noul coronavirus este așa-numitul „nor viral”, care plutește și pe care îl poate respira toată lumea. Aerosolii sunt arătați tot mai mult cu degetul ca fiind modalitatea prin care cineva contractează coronavirusul. De altfel, și Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite a statuat săptămâna acesta, în mod oficial, că noul coronavirus se răspândește pe calea aerului.

Potrivit experţilor de la CDC, picăturile respiratorii de diverse mărimi expulzate în proximitatea unei persoane infectate, atunci când aceasta tuşeşte, strănută, cântă, vorbeşte şi respiră rămân principala cale de contaminare. Și CDC notează importanţa ventilaţiei în spaţiile închise pentru a preveni contaminările.

În schimb, infectarea prin intermediul unei suprafeţe contaminate nu mai este considerată „o formă comună de răspândire a maladiei COVID-19”, au precizat experţii de la CDC.

Mânerele ușilor nu sunt așa de periculoase
Un studiu american a adus recent dovezi care arată că riscul de a contracta coronavirusul prin contact cu clanța de la ușă, de exemplu, cu întrerupătoarele sau cu alte suprafețe comune este destul de scăzut.

Monica Gandhi, profesor de medicină la Universitatea California, spune că „problema suprafețelor” cu rol în transmiterea coronavirusului „a dispărut, în linii mari”. Într-un interviu acordat site-ului Nautilus , ea a declarat că virusul nu se propagă prin contactul cu suprafețe precum uși, întrerupătoare sau chiar mese și birouri.

Este o constatare pe care au făcut-o și alți oameni de știință. Emanuel Goldman, profesor de microbiologie la Universitatea Rutgers, New Jersey, explica și el în The Lancet că „riscul de transmitere a virusului prin interimediul unor suprafețe inanimate este foarte slab”.

Într-adevăr, pentru ca o contaminare să fie posibilă, ar trebui ca persoana infectată să tușească sau să strănute pe suprafața respectivă și imediat după aceea o altă persoană să atingă respectiva suprafață, a arătat profesorul.

„Nu este o surpriză. S-a observat că suprafețele inanimate, pe care noi le numim fomite, joacă doar un rol anecdotic în transmiterea virusului. Pentru comunitatea medicală, principalul mod de transmitere este, de departe, calea respiratorie”, confirmă și Nathan Peiffer-Smadja, medic infecționist la spitalul Bichat din Paris.

Masca rămâne principalul mijloc de protecție
Dacă la începutul pandemiei erau dubii cu privire la durata de viață a virusului pe diferite suprafețe, cercetătorii spun azi, după ce de șapte luni studiază virusul, că riscul de contaminare prin intermediul suprafețelor – chiar dacă există – este destul de scăzut.

Și atunci, nu mai e cazul să folosim spirt sau alte soluții dezinfectante? Ca în orice epidemie, vigilența rămâne de bază, spun infecționiștii. Însă nu mai este cazul să dezinfectăm de exemplu cumpărăturile, așa cum eram sfătuiți la început, atunci când nu se știau prea multe despre noul coronavirus.

Monica Gandhi spune că măsurile cele mai importante de protecție rămân distanțarea fizică și purtarea măștii, opinie împărtășită de mulți alți specialiști, care au ajuns la concluzia că cel mai mare risc de transmitere a virusului este fie prin picături, fie prin aerosoli.
Sursa: Digi24